Alergia – cauzele subtile ale îmbolnăvirii

Alergia este răspunsul exagerat al sistemului imunitar la un factor exterior/ alergen. În cazul în care suntem alergici, substanța alergenă nu produce reacții la majoritatea oamenilor, însă sistemul nostru imunitar o consideră periculoasă. Acest răspuns, rezultat dintr-o cauză interioară, este de cele mai multe ori mijlocul prin care corpul nostru ne semnalează faptul că trăim o stare de agresivitate și de ostilitate față de o persoană sau o situație.

Alergia este o formă de apărare; sensibilitatea noastră arătându-ne faptul că exista ceva sau cineva ‘ostil’ față de noi, că există un pericol.

Întrebările pe care este necesar să ni le adresăm sunt: la ce anume sunt alergic? Ce mă deranjează atât de mult? Ce anume provoacă iritația și răspunsul emoțional al corpului meu, încât îmi vine să plâng? Toate aceste manifestări reprezintă răspunsul sistemului nostru emoțional, eliberarea emoțiilor suprimate de către o reacție a corpului nostru. Acesta reacționează la ceva, la un fel de simbol mental, deoarece încearcă să respingă, să ascundă sau să ignore ceva ce îl deranjează. Prin urmare respingem o parte din noi care ne irită. Este ca și cum ar exista ceva ce nu își are locul lângă noi, un inamic, ceva care ne deranjează barierele de protective. Acest inamic ne ia puterea de a face sau de a fi ceva, lucru care ne afectează.

Suntem afectați de puterea celorlalți asupra noastră. Ne simțim amenințați de o frică inconștientă, pe care refuzăm să o exprimăm, evident, tot inconștient. Prin alergie ne separăm de ceea ce este în jurul nostru și trăim tot timpul în stare de alertă, mai mult sau mai puțin conștient.

O altă caracteristică a unei persoane alergice este aceea că are impresia, de multe ori, că nu este suficient de corectă. Poate este necesar să ne întrebăm: oare folosesc alergia pentru a obține iubirea celorlalți?

Este foarte posibil să fim alergici la un lucru pe care mentalul nostru l-a asociat cu o amintire rea și pe care instinctul nostru îl defulează în acel moment. Alergia se referă la trecutul care irită prezentul. Uneori, nu mai dorim să păstrăm anumite evenimente în memorie, iar corpul încearcă să ne amintească ceva ce dorim să uităm. Poate apărea în urma unui eveniment în care ne-am simțit separați de un lucru, un animal sau o persoană. De exemplu, poate fi vorba de o iubire de o vară, ce s-a terminat brusc. (Amintirile voastre din adolescență ce vă spun?!)

Așadar, la baza unei alergii există mereu o emoție de iritare sau frustrare asociată cu un lucru sau o situație, pentru a ne reaminti ceea ce avem de integrat sau de conștientizat.

Este nevoie să ne acceptăm, la nivelul inimii, viața așa cum este ea, inclusiv cu fricile pe care le trăim acum. Avem nevoie de pace interioară și, mai ales, de iubire. Avem nevoie să ne acceptăm și să ne recunoaștem valoarea și să căutăm mai mult în profunzimea lucrurilor și a situațiilor, pentru că nimic nu este întâmplător. Așa, ne vom (re)descoperi bucuria interioară. Acceptându-ne propria frumusețe și toate calitățile noastre divine uitate, vom ajunge sa fim în armonie cu ceilalți, iar frustrarea și, evident, alergia, vor dispărea. În fond, ceea ce se întâmplă în afara noastră, oricât de neplăcut ar fi pentru noi, este ‘acceptat’ de divinitate să se întâmple fix așa.

Întreabă-te care îți sunt calitațile tale divine și cum le pui în practică. Întreabă-te care este rostul tău pe acest pământ și, mai ales, întreabă-te la ce ai închis ochii până acum, în legătură cu tine. Ce nu îți place la tine și tot ascunzi? Pentru ca, sunt sigură că știi, nu putem să fugim, orice am face, de noi înșine.  

Despre corp si semnificațiile (mai mult sau mai puțin) metafizice

Pentru că totul are un sens în acest Univers – și probabil în toate universurile cunoscute sau necunoscute – și corpul nostru, cu toate cele ce le conține, are un sens, o semnificație.

Iată mai jos semnificațiile corpului și părților corpului nostru:

Părul – forța mea

Pielea capului – partea mea divină

Capul – individualitatea mea

Ochii – capacitatea de a vedea

Urechile – capacitatea de a auzi

Nasul – capacitatea de a simți persoane sau situații

Buzele – cea superioară este legată de partea feminină, cea inferioară de partea masculină

Dinții – deciziile

Gâtul – flexibilitatea, capacitatea de a vedea din mai multe perspective situațiile din viață

Gâtul (în interior) – limbajul verbal și nonverbal, creativitatea

Umerii – capacitatea de a purta responsabilitatea

Brațele – capacitatea de a primi oamenii și situațiile. Ele sunt prelungirea inimii. Servesc la executarea ordinelor. Au legatură cu ceea ce fac, cu munca mea.

Coatele – flexibilitatea de a schimba direcția în viață

Degetele – micile detalii cotidiene

Inima – iubirea

Sângele – bucuria din viața mea

Sânii – partea mea maternă

Plămânii – nevoia de spațiu, de autonomie

Stomacul – capacitatea de a digera idei noi

Fundul – suportul, susținerea mea

Articulațiile – flexibilitatea, capacitatea de a mă plia pe anumite situații de viață

Pielea – legătura dintre interior și exterior, echilibrul

Oasele – structura de legi și principii ale lumii în care trăiesc

Intestine – capacitatea de a renunța la ceea ce îmi este inutil

Rinichi – sediul fricii

Pancreas – bucuria care este în mine

Ficat – sediul criticii

Gambele – capacitatea de a avansa în viață, de a merge spre schimbare și experiențe noi

Genunchii – flexibilitatea, mândria, orgoliul, încăpățânarea

Picioarele – direcția, înțelegerea mea și a vieții

Principalele afecțiuni și semnificația lor

Starea de sănătate este rezultatul capacității noastre de a ne conecta la planul înalt a carui parte importantă suntem toți. Sănătatea se termină, însă, acolo unde începe dizarmonia, conflictul cu noi înșine și cu ceilalți, frica, neîncrederea, vinovăția, resentimentul… De fapt, când începem să uitam de iubirea din noi, încep și problemele…

Și pentru că toate afecțiunile au legătură cu planurile mental și emoțional, aveți mai jos lista principalelor afecțiuni și semificația lor:

Abces – dificultatea de a exprima ceva ce ne irită

Accident – vinovăție

Alcoolism – încercarea de a fugi de responsabilități, teama de a fi rănit ‘din nou’

Alergii – frustrare în fața unei persoane sau eveniment, asociate produsului alergen

Alzheimer – dorința de a fugi de realitatea acestei lumi

Amputare – o mare culpabilitate

Angoasa – credința că suntem limitați

Anorexie – stimă de sine scăzută, dorința de a ‘dispărea’

Artrită – critică și autocritică

Articulații – lipsa de flexibilitate

Bulimie – dorința de a umple un vid afectiv

Arsură, febră – furie

Cancer – frică sau culpabilitate, dorința inconștientă de a nu mai trăi

Celulită – frica de angajamente, reținerea emoțiilor din trecut

Dependența de tigări – vid interior

Afecțiuni ale inimii – lipsa iubirii de sine sau a iubirii față de ceilalți

Crampe – tensiune

Iritații – nerăbdare, insecuritate

Diabet – tristețe

Diaree – respingerea soluțiilor ce ni se oferă pentru a avansa în viață

Durere – autopedepsire

Eczemă – refuzul de a avea contact cu cineva drag

Entorsă – rezistență față de o situație

Sufocare – lipsa spațiului vital

Cangrenă – ură, ranchiună

Incotinență – dorința de a controla totul

Infecții – frustrare

Nerv sciatic – insecuritate materială

Sângerare – pierderea bucuriei

SIDA – culpabilitate cu privire la dragoste și sexualitate

Ticuri – tensiuni interioare

Torticolis – evităm să vedem ambele fațete ale unei situații

Tumoră – șoc emoțional.

– dificultatea de a exprima ceva ce ne irita

Exerciții de îndepărtarea oboselii

  1. ARUNCĂ RUCSACUL – De obicei, când ajungem acasă, ne apucăm destul de repede de diverse treburi (mai mult sau mai puțin) casnice. Pentru a te elibera de stresul de peste zi, înainte de a intra în casă, aruncă mental de pe spatele tău un rucsac în care s-au adunat toate grijile, necazurile, supărările, energiile nebenefice ție, de peste zi. Lasă acest rucsac afară și intră în casă eliberat de griji și cu un zâmbet pe buze!
  2. RELAXARE – De folosit acasă, această relaxare este echivalentă, ca și efecte benefice asupra organismului, cu un somn de 6 ore. Pe un covoraș/ yoga mat te lungești pe spate, îți alungi gândurile, respiri din ce în ce mai rar și mental începi să îți relaxezi pielea capului, fruntea, sprâncenele, ochii, întreaga față, maxilarul și mandibula. Simți pace și liniște în tot corpul și continui să relaxezi mental ceafa, umerii, mâinile și palmele, spatele, pieptul, abdomenul și pelvisul. Simți o pace și o liniște ce îți cuprind ființa și mai profund și continui să îți relaxezi coapsele, gambele, tălpile. Întregul corp este relaxat acum și îl simți greu, din ce în ce mai greu. Îți poți spune chiar, în forul tău interior: ‘Sunt complet relaxat/ă! Sunt complet relaxat/ă! Sunt profund și complet relaxat/ă!
  3. YOGA MUDRA – De folosit atunci când nu avem prea mult timp la dispoziție, acasă, de preferat pe un covoraș/ yoga mat: stând pe genunchi, cu fesele sprijinite de călcâie, te apleci în față, cu mâinile întinse, până când capul atinge solul. Simți că te relaxezi, respiri mai rar și simți pace, liniște; o stare de bine îți inundă tot corpul.
  4. MEDITAȚIA CU LUMÂNAREA – Ia o lumânare, aprinde-o și așază-te în fața ei, la o distanța de 2m. Concentrează-ți privirea pe vârful flăcării. Rămâi în această poziție pentru 10 – 15 minute. Această meditație – dacă îți lași gândurile deoparte, devine meditație – reface capacitatea de lucru, alungă oboseala, previne apariția miopiei și elimină energia nebenefică nouă. Dacă poți ajunge la peste 30 minute în această meditație, îi vei vedea foarte repede efectele transformatoare.

Să vă fie de folos și întru sănătate și bunăstare interioară!

Alungarea gândurilor negative – metode de lucru II

Continuam cu metodele de lucru legate de gândurile negative; astăzi voi exemplifica 4 dintre cele mai ‘spirituale’.

  1. Recunoștința

Practicarea recunoștinței poate părea o practică fără sens sau poate deveni nepăacută la un moment dat, prin simpla repetiție, însă, așa cum spune și Rhonda Byrne, aduce magia în viața noastră. Și Biblia, și Coranul – și cred că și toate celelalte religii – amintesc de recunoștință. În Noul Testament este scris “Celui care are i se va da, și astfel va trăi în belsug. Celui care nu are i se va lua chiar și ceea ce are.” La fel și în Coran: “Și amintește-ți cuvintele lui Dumnezeu ‘Dacă ești recunoscător, îți voi da mai mult, dar dacă vei fi nerecunoscător, pedeapsa mea te va lovi cu asprime.”

Ea funcționează pentru că are la bază Legea Atracției, lege universală, ce guvernează întreaga viață. Aceasta spune că ‘principiile similare se atrag’: de aceea celulele unui organism viu sau substanțele unui material sunt susținute laolaltă. Deși poate nu pare la prima vedere să aibă vreo influență asupra vieții noastre, dacă o practicăm din inimă, recunoștința poate face minuni.

Ne va aduce de fiecare dată în prezent, la lucrurile ce există în viața noastră și pentru care putem fi recunoscători. Cu cat ne vom concentra mai mult pe acestea, cu atât starea de bine se va accentua. Pur și simplu atragem mai mult din ceea ce avem, din ceea ce simțim, din ceea ce manifestăm! Așa-i că sună a magie curată?!

  • Ho’oponopono

A amintit cineva despre practicarea unei mantre, ca raspuns la întrebarea mea de pe pagina Dana Burghel Holistic Coach. Vă recomand Ho’oponopono:

Îmi pare rau!

Iarta-mă!

Mulțumesc!

Te iubesc!

Alegând să spunem aceste cuvinte în locul gândurilor negative face ca tiparele neuronale să se schimbe în timp. Pe de altă parte, Ho’oponopono este o metodă de terapie și face mult mai  mult decât să ne oprească gândurile negative.

Cum lucrează Ho’oponopono?

În urmă cu mai mult de douăzeci de ani, un psiholog hawaiian surprindea lumea științifică cu ceea ce am putea numi, pe bună dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta în acel moment cu probleme deosebit de grave în secția bolnavilor psihici care comiseseră crime abominabile. Violența acestora era atât de mare încât, deși purtau cătușe la mâini și la picioare, personalul medical se simțea serios amenințat, iar cei mai mulți psihologi clinicieni obișnuiau să–și dea demisia la scurt timp de lucru cu acest gen de pacienți.

În ciuda avertismentelor colegilor bine intenționați, care încercau să-l convingă să nu lucreze într-un astfel de loc, fiindcă asta echivala cu o sinucidere în plan profesional, Dr. Ihaleakala Hew Len a acceptat totuși postul. Și atunci au început să apară miracolele. După numai câteva luni, s-a dovedit că, în cazul multora dintre acești pacienti, nu mai era nevoie de cătușe. Dozele medicației au scăzut simțitor la majoritatea pacienților și chiar s-au sistat în cazul unora. După patru ani, pavilionul a trebuit să fie închis din lipsă de pacienți violenți.

Partea cea mai interesantă este că, în acești patru ani, Dr. Len nu a vorbit cu nici unul dintre pacientii săi. Mai mult chiar, nici măcar nu i-a văzut! Cerințele sale la ocuparea postului de psiholog clinician au fost de a i se oferi un birou și acces la dosarele criminalilor spitalizați.

“Tot ce a trebuit să fac a fost să lucrez cu propria mea persoană” a declarat ulterior Dr Len. “Dacă vrei să vindeci pe cineva, inclusiv pe un criminal bolnav psihic, o poți face vindecându-te pe tine.”

Ce a făcut, de fapt, Dr Len de a vindecat pacienții?

“Am repetat continuu: “Îmi pare rău! Te rog, iartă-mă!”, a spus el. “Asta-i tot”. Dr Len spune că oamenii, în special vesticii, gândim prea mult. Mai exact, suntem prinși în rutina unor programe care rulează inconștient. Contrar a ceea ce gândim noi, el susține cu tărie că intelectul nu poate rezolva problemele. Probabil și Einstein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat că “o problemă nu poate fi rezolvată la nivelul de gândire care a generat-o!” În fond, între mintea conștientă și cea subconștientă este o diferență de procesare de 99,9% în favoarea subconștientului… Practica Ho’oponopono spune ‘Tu fă-ți partea ta (Îmi pare rău! Iartă-mă! Mulțumesc! Te iubesc!) și lasă Universul/ Divinitatea să facă restul!’

  • Binecuvântări ascunse

De cele mai multe ori aceste gânduri negative survin după un eveniment neplăcut; iar noi ne blamăm pentru că ‘am făcut o greșeală’. Suntem construiți din punct de vedere psihic, ca de fiecare dată să luăm cea mai buna decizie din acel moment. Timpul și circumstanțele se schimbă și de aceea se schimbă și viziunea noastră asupra acelei decizii, aceasta devenind, în ochii noștri, o greșeală. Însă orice greseală conține binecuvântări ascunse! În primul rând pentru că ea conține o lecție! Iar dacă ne învățăm lecția acel pattern/ acea greșeală nu se va mai repeta niciodată.

Așadar, data viitoare când te vei mai blama pentru o greșeală, reseteaza-ți mintea găsind 10 binecuvântări ascunse! Cu siguranță au rezultat și lucruri bune de pe urma ei, doar ca nu ai avut dispoziție sau atenție pentru ele…

  • Iubirea necondiționată

La fel ca și recunoștința, practicarea iubirii necondiționate face minuni. Ai un gând negativ? Inspiră și expiră de câteva ori, apoi adu-ți în mintea și în inima ta ființa pe care o iubești necondiționat: copilul (de preferat sa îi aducem imaginea de bebeluș, pentru că atunci nutream 100% iubire fără nicio condiție față de el), animalul nostru de companie sau orice altă persoană dragă nouă pentru care știm că simțim cu adevarăt iubirea necondiționată. Când iubești așa cum scrie în Corinteni: “Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate, dragostea nu pizmuieşte, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.”, unde să mai fie loc de gânduri negative?

Să ne fie de folos! Și cu bucurie!

12 Instrumente Antistres: I – Ancorarea

Voi prezenta în următoarele săptămâni câte unul dintre cele 12 instrumente pentru reducerea stresului și păstrării echilibrului, de la HeartMath. Aceste practici ne vor oferi suport să intrăm în inimă, pentru a accesa echilibrul și pacea interioară, atat de necesare în aceste vremuri.

Cu toții avem aceste calități în noi: demnitatea, bucuria, iubirea, răbdarea și compasiunea. Este, în fapt, responsabilitatea noastră să trezim aceste calități în noi, pentru a putea face transformările pe care ne dorim să le vedem în viața noastră personală, dar și în lume. Accesarea acestor calități, atunci când avem nevoie de ele, necesită practică, iar aceste instrumente ne pot oferi suport.

Amintindu-ne să aducem în interacțiunile noastre iubire, bunătate, răbdare, compasiune, tine de multa practică, mai ales din cauza ritmului rapid al vieții, dar și al altor multe lucruri ce ne fură atenția. Cu toate acestea, deschiderea inimii poate face diferența în rezultatul interacțiunii cu ceilalți și, în final, asupra vieții noastre. Această lipsă a conexiunii dintre minte și inima (coerența minte – inimă care se întâmplă atunci când ‘coborâm în inimă’) se află la baza multor evenimente stresante pe care le trăim zilnic.

Deși este o provocare, este necesar să ne gestionăm propria noastră energie. De exemplu, pot exista momente când ne simțim anxioși sau copleșiți – atunci poate ar funcționa instrumentul „Ușurința”. Sau, s-ar putea să ne simțim nerăbdători sau frustrați din cauza familiei, prietenilor sau vieții, în general. Acesta este un moment bun pentru a folosi instrumentul „Răbdare”.

Toate aceste instrumente sunt ușor de utilizat și pot fi practicate singur, cu familia sau prietenii, după cum dorim. Persoanele care practică aceste instrumente pot să gestioneze și să reduca stresul mult mai ușor, au o experienţă de conexiune mai profundă și plină de compasiune cu ceilalți și pot să se ridice deasupra efectele epuizante ale dramelor de zi cu zi.

Făcând oricare dintre aceste practici câteva zile la rând cu intenția de a ne conecta la propria inimă, creează un efect cumulativ care încurajează utilizarea crescută a acestora. Echipa de la HeartMath chiar ne încurajează să folosim aceste practici, pentru că ele ne vor oferi suport să navigăm în viață cu mai multă pace și mai mult echilibru.

Să ne bucurăm împreună de călătoria în inima noastră!

ANCORAREA

Deseori suntem profund inspirați de un nou instrument sau o noua informație care ne-ar putea oferi suport să gestionăm un obicei ce ne consumă energie, cum ar fi nerăbdarea, frustrarea, furia sau altceva de importanță pentru noi. În cele mai multe cazuri, această inspirație inițială se estompeaza destul de curând, dacă nu învățăm cum să o ancorăm în mintea noastră pentru când avem nevoie. Trucul pentru ancorarea acesteia este de a o practica conștient: adică amintindu-ne de mai multe ori pe zi, timp de o săptămână cel puțin, astfel încât să înceapă să apară automat, în conștient, atunci când este necesar.

Inspirația are magia ei în timp ce ne ofera și noua posibilitatea de a face ceva! Dar a face acel lucru cât de curând este cheia, urmată apoi de repetiție. Tendința umană este să presupunem că noi ne va ancora intențiile importante doar atunci când suntem în cea mai bună formă a noastră. În aceste vremuri incerte, cu nivel al stresului în creștere, multor oameni le este greu să integreze noi intenții, mai ales atunci când situațiile par sau chiar sunt critice.

Constientizarea insight-urilor face parte din procesul de creștere. Perspectiva și atitudinea noastră sunt cele care creează o spirală crescatoare sau ne fac să ne învârtim în aceleași tipare. Avem memorie conceptuală, dar dacă ne pierdem bucuria, atunci obiceiul ne poate atrage înapoi la vechiul tipar.

Este necesar să conștientizăm noile perspective și să fim determinați să acționam în funcție de ele. După ce ceva este ancorat, există un nou punct de referință, iar apoi, orice ar apărea, vom avea o nouă modalitate de abordare. Cu siguranță, mulți dintre noi știm importanța ancorării. Totuși, se poate să fim și mai eficienți dacă revizuim această practică, mai ales atunci când încercăm să ancorăm instrumente și exerciții care ajută la eliminarea și prevenirea stresului, sprijinind în același timp sănătatea, bunăstarea și bucuria noastră.

Pașii importanți de reținut pentru ancorare sunt:

• Conștientizăm noul insight la scurt timp după ce l-am experimentat.

• Revedem insight-ul pe tot parcursul zilei și conștientizăm emoția și amintirea asociată cu acesta. Acest lucru va crește puterea insight-ului.

• Exersăm în fiecare zi timp de o săptămână (sau mai mult) cu intenția de conștientizare profundă. Aceasta este ceea ce ajută cu adevărat la ancorare. Ne putem accelera progresul căutând oportunități de a acționa conform cu noul insight și întrebând inima/ intuiția atunci când apar asemenea situații.

• Apreciem orice beneficii pozitive din practica noastra de ancorare a unui insight. Prin practica repetată acesta devine o a doua natură.

„Inspirația este un moment plin de spirit. Este o inițiativă plina de energie, cu un timer atasat. Pe măsură ce acționam din primul impuls de inspirație, putem învinge tendința de a irosi acel dar intuitiv din inima noastră. De multe ori poate trece mult timp până să revina aceeasi inspiratie sau insight, daca le pierdem atunci cand ne vizitează. Ancorarea face, în fapt, economie de timp. Și ne crește in spirit și energie!” ~ Doc Childre

Notă: Toate aceste instrumente se găsesc, în original, în broșura “12 HearthMath Tools for Reducing Stress and Staying Balanced”, de pe www. heartmath.org.

Gânduri negative – metode de lucru – I

Adresam acum ceva vreme, pe Dana Burghel Holistic Coach, întrebarea: Tu cum îți învingi gândurile negative? Și am primit următoarele răspunsuri:

  • Vad comedii, cânt, dansez, sun un prieten care mă face să râd
  • Meditația este răspunsul la orice. Apoi scrisul pe hârtie a ceea ce vrei să ai în viața ta. Apoi sportul, natura, muzica, o prietenă care poate și știe să te asculte. Apoi credința că, indiferent de situație, există o cale
  • Prin rugăciune repetată over and over, ca pe o mantră a unui alt state of mind, al unei alte realități decât acele gânduri negative
  • Documentare sau filme pozitive sau creative challenging, sau ‘altfel’, dar într-un mod clar pozitiv pentru mine și sufletul meu.

Orice metodă este bună, atâta vreme cât funcționează. Însă o metodă funcționează cu adevărat, dacă face o schimbare la nivel de gând, emoție și corp; dacă nu instant, măcar în timp să se ajungă acolo. Dar, până la metode, iată o listă cu câteva gânduri negative, care, dacă mai sunt și recurente, clar ne dau peste cap ziua. Și viața! De ce spun asta? Pentru că avem aproximativ 60.000 de gânduri pe zi, iar între 80 – 90% sunt gânduri recurente…

  • Mă simt de parcă aș fi singur împotriva lumii intregi.
  • Nu sunt bun de nimic.
  • De ce nu reușesc niciodată?
  • Nimeni nu mă înțelege.
  • Am dezamăgit pe toată lumea.
  • Nu cred că mai pot continua așa.
  • Aș vrea să fiu un om mai bun.
  • Sunt un om extrem de slab.
  • Viața mea nu este așa cum îmi doresc.
  • Sunt foarte dezamăgit de mine însumi.
  • Nu cred că mă mai așteaptă ceva bun în viață.
  • Nu mai suport.
  • Nu știu de unde să încep.
  • Ce nu e în regulă cu mine?
  • Aș vrea să fiu altcineva.
  • Nu pot să mă adun.
  • Mă urăsc pe mine însumi.
  • Sunt un om de nimic.
  • Aș vrea pur și simplu să dispar.
  • Ce se întâmplă cu mine?
  • Sunt un ratat.
  • Am o viață de mizerie.
  • Nu am reușit deloc în viață.
  • Nu am să reușesc niciodată.
  • Ma simt extrem de neajutorat.
  • Ceva trebuie să se schimbe.
  • Trebuie să fie ceva în neregulă cu mine.
  • Viitorul meu e sumbru.
  • Nu merită să-mi dau osteneala.
  • Nu sunt în stare să duc nimic la bun sfârșit.

Voi exemplifica astăzi 3 metode de lucrul cu gândurile negative, iar în următoarea postare încă 4 metode. Evident, lista este deschisă, iar comentariile, la fel!

  1. Întrebări pentru provocarea și invalidarea gândurilor negative.
  • nu cumva văd doar partea neplăcută a lucrurilor?
  • Nu cumva îmi asum responsabilitatea pentru lucruri care nu stau în puterea mea?
  • nu cumva mă condamn în baza unui singur eveniment?
  • nu cumva privesc situația în termeni opuși sau extremi (alb sau negru, totul sau nimic)?
  • nu cumva exagerez situația, nu dau oare o prea mare importanță lucrurilor?
  • nu cumva am sărit direct la concluzii?
  • nu cumva îmi pun întrebari care nu au raspuns? (de exemplu cum aș putea reîntoarce trecutul? de ce sunt altfel decât ceilalți? etc.)
  • nu cumva mă concentrez doar asupra slăbiciunilor și a defectelor mele și uit de calitățile și resursele pe care le am?
  • nu cumva mă chinui prea mult gândindu-mă la felul în care ar trebui să fie lucrurile, în loc să le accept așa cum sunt și să fac ceva din acest prezent?
  • nu cumva mă aștept să fiu perfect?

Răspunzând acestor întrebări cu sinceritate ajungem, în timp, să nu le mai validam, să nu le mai dăm putere asupra noastră și, treptat, vor dispărea, lănsând loc răspunsurilor din inimă să își facă loc în mintea, în sufletul și în viața noastră.

2. Întrebări pentru conștientizarea gândurilor negative

Cât anume cred în acest gand?

Este adevărat sau fals?

Ce se întâmpla dacă este adevarat? Ce se va întâmpla dacă este fals?

Va fi cineva rănit?

De unde vine gândul acesta?

Este al meu sau al altcuiva?

Ce pot învăța de la acest gând?

Ce am nevoie sa știu?

Ce anume încearcă să îmi spună?

Sunt gata să îl las să plece sau încă îmi mai servește la ceva?

Este egoul meu atașat de acest gând, așa că mai am încă nevoie de el?

Ce credință este legată de acest gand?

De când am această credință?

De unde vine ea?

Această credință mi-a servit până acum? Și-a atins ea scopul?

Sunt gata să renunț la această credință?

Pot lăsa gândul și credința să plece?

Aceste întrebări sunt întrebări de coaching. Dacă, exact ca mai sus, suntem sinceri cu noi înșine și lăsăm să iasă la lumină răspunsuri din inimă, minuni se pot întâmpla în viața noastră!

3. Amânarea

Da, știu! Amânarea nu este chiar o metodă de recomandat, mai ales după ce, într-un articol precedent, exersam metode de învingere a amânării. Și totuși, în acest caz este foarte bună! Vă recomand ca, oricărui gând negativ vă vine în minte, să îi spuneți ‘mă voi gândi la tine mâine dimineață’. Și să îl alungați din minte până mâine, când veți avea voie să vă gândiți la el, în cele câteva minute cât vă spălați pe dinți. Cu siguranță veți putea face acest lucru, pentru că ‘aveți voie’ a doua zi să vă gândiți la el. Frumusețea este că, până mâine dimineață, trece acel gand și alte mii. Poate că mai raman câteva, însă restul… au trecut…

Exersați această metoda și veți vedea, în timp, că vi se schimbă mindset-ul. Și viața!

Revin în urmatoarea postare cu alte 4 metode de alungarea/ stăpânirea gândurilor negative.

Învingerea amânării

Conform dexonline, definiția lui ‘a amâna’ este: AMÂNÁ, amấn, vb. I. Tranz. 1. A trece la îndeplinirea unei acțiuni într-un moment ulterior celui stabilit inițial. 2. A purta cu vorba pe cineva.

Mi s-a părut interesant să aflu că vine de la a + mâne (mâine)…

Se pare ca este ‘boala civilizației moderne’, iar motivele sunt:

  • Teama de eșec
  • Tendința spre perfecționism
  • Nevoia de a lucra sub stres
  • Lipsa motivației
  • Gestionarea ineficientă a timpului
  • Lipsa de disciplină
  • Controlul slab al impulsurilor

S-ar putea să mai fie și alte motive, dar, dacă ne uităm mai bine la cele de sus si dacă suntem sinceri cu noi ajungem la un singur motiv: teama…

Am susținut întotdeauna, sus și tare, că orice ne-am dori, chiar și atunci când suntem departe de a crede în împlinirea visul nostru, perseverența face minuni. Chiar și când credem că ne învârtim în gol, că toate par în zadar, un pas în plus face diferența și îi răsplătește pe cei care sunt perseverenți.

Și totuși, chiar și cele mai perseverente persoane suferă, măcar din când în când, de boala amânării. Așa cum perseverența înseamnă să nu renunțăm niciodată, amânarea înseamnă să nu începem niciodată. Însă, așa cum spuneam mai sus, în cele mai multe cazuri este vorba despre teamă. Teama disimulată de multe ori în perfecționism, de exemplu, poate arăta așa: ‘Nu încep încă proiectul acesta pentru că vreau să am toate datele.’, ‘Mai aștept pentru că s-ar putea să se ivească ceva mult mai bun.’, ‘Îl voi începe când mă voi liniști.’, ‘Sunt un perfecționist și trebuie să iasă totul ca la carte.’ Recunoașteți modelele? Și ați putea recunoaște cum o temere este transformată, inconștient, într-un fapt pozitiv? Iar dupa aceea putem merge să ne vedem de treburile noastre liniștiți! Pentru că știm că ceea ce facem, facem din corectitudine față de noi, din dorința ca lucrurile să meargă foarte bine!

Luați-vă o pauză și gândiți-vă ce temeri de-ale voastre le transformați, mai mult sau mai puțin conștient, în ceva pozitiv? Din ce motive amânați și cum vă construiți scuzele de după?

Am întrebat cititorii paginii de Facebook Dana Burghel Holistic Coach “Care este metoda ta de a învinge amânarea?” și am primit următoarele răspunsuri:

“Îmi place să cred că dacă a venit acel gând nu a fost întâmplător și atunci ar fi bine să mă ascult și să fac acel lucru. Daca e în schimb ceva ce amân, din nou încerc să aflu dacă amânarea instinctuală a fost un semn că nu trebuia să fac acel lucru.”

“Îmi spun că “dacă nu fac acum, nu mai fac niciodată!” Și mă pun pe făcut!”

“Baby steps”

“Să fac/ rezolv chiar în clipa în care a venit gândul sau ideea despre…”

“Dacă pot face asta acum sau mai târziu, de ce să nu îl fac acum, iar mai târziu să stau liniștit și cu lista de ‘to do’ mai scurtă?!”

Există mai multe modalități de a învinge amânarea și vă recomand cu caldură cartea ‘Învingerea amânării’ de Rita Emmett, însă doua dintre ele au făcut diferența în cazul meu și al celor cu care am lucrat. În cazul meu, pentru că mi-a fost ușor să mă întorc pe calea perseverenței deoarece aici mă simt în largul meu, iar în cazul celor cu care am lucrat pentru că mulți dintre ei erau din categoria celor cu comportament înclinat către perfecționism.

O modalitate este aceea de a ne împarți proiectul respectiv în task-uri mai mici. Orice am vrea să facem: să ne schimbăm serviciul, să alergăm un maraton sau să scriem o carte, este necesar să ne concentrăm pe ceea ce avem în fața ochilor. Vom avea parte de energia pozitivă a lucrului mic, dar bine făcut, fără a ne concentra pe imaginea încețoșată a finalului care poate să ne dea fiori reci… Să ne imaginăm că ne-am propus să scriem o carte de vreo 300 de pagini, despre o pasiune de-a noastră. Sunt foarte mari șanse ca, având gândul a sute de pagini în minte, să începem la Calendele Grecești. Dacă însă ne-am propune să scriem astăzi o pagină la carte, am face-o? Și dacă ne-am propune și mâine același lucru, am face-o? Eu cred că da! Tot ce avem de făcut, de fiecare dată, este să ne concentrăm pe momentul prezent, pe o pagină de scris în fiecare zi, fără să ne uităm înapoi (‘vaaai, am scris doar 4 pagini până acum, când o să mai termin?’) și fără să ne uităm înainte (‘n-o să temin niciodată cartea asta…’) Și uite așa, încet-încet, în mai puțin de un an de zile scriem prima noastră carte la care visam de mult! Singurul lucru de care avem nevoie este disciplina de a face EXACT ceea ce am facut în prima zi. Atât și nimic mai mult!

O altă modalitate este aceea de ține un jurnal, măcar pentru o săptămână, a ceea ce facem în fiecare zi. Sunt sigură că mulți dintre noi ne planificăm ziua foarte bine. Și că majoritatea lucrurilor ies. Însă, de multe ori, de cele mai multe ori, am fi putut fi mult mai eficienți. Faceți acest exercițiu timp de o săptămână și veți fi uimiți pe ce pierdeți timpul. Scrieți în jurnalul respectiv, la fiecare jumătate de oră sau mai rar, dacă există task-uri mai lungi, însă scrieți tot ceea ce faceți. Veți vedea unde vi se duce timpul prețios și cu siguranță veți dori să vă revizuiți agenda și ziua. Pentru că, de multe ori, suntem adevărați maeștri în pierdutul timpului! Oare ce de? Nu pentru că, poate, asta facem în majoritatea timpului? Iar ceea ce repetăm devine excelență?

Mai este o metoda pe care am încercat-o, deși pare să nu aibă nicio legătură cu amânarea. Aceea de a merge într-o librărie, de exemplu, și a cere mâncare pentru animale. Faptul că ne punem într-o situație incomodă, poate chiar penibilă, ne eliberează, inconștient, niște temeri. Mi-am luat inima în dinți acum ceva timp și am cerut, la McDonald’s Drive Thru, gogoși. Maaaaare mi-a fost mirarea când domnișoara respectivă m-a întrebat ce fel de gogoși vreau! A fost o perioadă când McDonald’s a vândut gogoși, dar eu nu am știut și am fost sigură că cerând asta, voi isca o nedumerire mare de cealaltă parte! Ei bine, nedumerirea și distracția, deopotrivă, au fost de partea mea! Și m-am ales și cu o porție de gogoși!

Voi mai știți și alte metode de a învinge amânarea?