12 Instrumente Antistres: I – Ancorarea

Voi prezenta în următoarele săptămâni câte unul dintre cele 12 instrumente pentru reducerea stresului și păstrării echilibrului, de la HeartMath. Aceste practici ne vor oferi suport să intrăm în inimă, pentru a accesa echilibrul și pacea interioară, atat de necesare în aceste vremuri.

Cu toții avem aceste calități în noi: demnitatea, bucuria, iubirea, răbdarea și compasiunea. Este, în fapt, responsabilitatea noastră să trezim aceste calități în noi, pentru a putea face transformările pe care ne dorim să le vedem în viața noastră personală, dar și în lume. Accesarea acestor calități, atunci când avem nevoie de ele, necesită practică, iar aceste instrumente ne pot oferi suport.

Amintindu-ne să aducem în interacțiunile noastre iubire, bunătate, răbdare, compasiune, tine de multa practică, mai ales din cauza ritmului rapid al vieții, dar și al altor multe lucruri ce ne fură atenția. Cu toate acestea, deschiderea inimii poate face diferența în rezultatul interacțiunii cu ceilalți și, în final, asupra vieții noastre. Această lipsă a conexiunii dintre minte și inima (coerența minte – inimă care se întâmplă atunci când ‘coborâm în inimă’) se află la baza multor evenimente stresante pe care le trăim zilnic.

Deși este o provocare, este necesar să ne gestionăm propria noastră energie. De exemplu, pot exista momente când ne simțim anxioși sau copleșiți – atunci poate ar funcționa instrumentul „Ușurința”. Sau, s-ar putea să ne simțim nerăbdători sau frustrați din cauza familiei, prietenilor sau vieții, în general. Acesta este un moment bun pentru a folosi instrumentul „Răbdare”.

Toate aceste instrumente sunt ușor de utilizat și pot fi practicate singur, cu familia sau prietenii, după cum dorim. Persoanele care practică aceste instrumente pot să gestioneze și să reduca stresul mult mai ușor, au o experienţă de conexiune mai profundă și plină de compasiune cu ceilalți și pot să se ridice deasupra efectele epuizante ale dramelor de zi cu zi.

Făcând oricare dintre aceste practici câteva zile la rând cu intenția de a ne conecta la propria inimă, creează un efect cumulativ care încurajează utilizarea crescută a acestora. Echipa de la HeartMath chiar ne încurajează să folosim aceste practici, pentru că ele ne vor oferi suport să navigăm în viață cu mai multă pace și mai mult echilibru.

Să ne bucurăm împreună de călătoria în inima noastră!

ANCORAREA

Deseori suntem profund inspirați de un nou instrument sau o noua informație care ne-ar putea oferi suport să gestionăm un obicei ce ne consumă energie, cum ar fi nerăbdarea, frustrarea, furia sau altceva de importanță pentru noi. În cele mai multe cazuri, această inspirație inițială se estompeaza destul de curând, dacă nu învățăm cum să o ancorăm în mintea noastră pentru când avem nevoie. Trucul pentru ancorarea acesteia este de a o practica conștient: adică amintindu-ne de mai multe ori pe zi, timp de o săptămână cel puțin, astfel încât să înceapă să apară automat, în conștient, atunci când este necesar.

Inspirația are magia ei în timp ce ne ofera și noua posibilitatea de a face ceva! Dar a face acel lucru cât de curând este cheia, urmată apoi de repetiție. Tendința umană este să presupunem că noi ne va ancora intențiile importante doar atunci când suntem în cea mai bună formă a noastră. În aceste vremuri incerte, cu nivel al stresului în creștere, multor oameni le este greu să integreze noi intenții, mai ales atunci când situațiile par sau chiar sunt critice.

Constientizarea insight-urilor face parte din procesul de creștere. Perspectiva și atitudinea noastră sunt cele care creează o spirală crescatoare sau ne fac să ne învârtim în aceleași tipare. Avem memorie conceptuală, dar dacă ne pierdem bucuria, atunci obiceiul ne poate atrage înapoi la vechiul tipar.

Este necesar să conștientizăm noile perspective și să fim determinați să acționam în funcție de ele. După ce ceva este ancorat, există un nou punct de referință, iar apoi, orice ar apărea, vom avea o nouă modalitate de abordare. Cu siguranță, mulți dintre noi știm importanța ancorării. Totuși, se poate să fim și mai eficienți dacă revizuim această practică, mai ales atunci când încercăm să ancorăm instrumente și exerciții care ajută la eliminarea și prevenirea stresului, sprijinind în același timp sănătatea, bunăstarea și bucuria noastră.

Pașii importanți de reținut pentru ancorare sunt:

• Conștientizăm noul insight la scurt timp după ce l-am experimentat.

• Revedem insight-ul pe tot parcursul zilei și conștientizăm emoția și amintirea asociată cu acesta. Acest lucru va crește puterea insight-ului.

• Exersăm în fiecare zi timp de o săptămână (sau mai mult) cu intenția de conștientizare profundă. Aceasta este ceea ce ajută cu adevărat la ancorare. Ne putem accelera progresul căutând oportunități de a acționa conform cu noul insight și întrebând inima/ intuiția atunci când apar asemenea situații.

• Apreciem orice beneficii pozitive din practica noastra de ancorare a unui insight. Prin practica repetată acesta devine o a doua natură.

„Inspirația este un moment plin de spirit. Este o inițiativă plina de energie, cu un timer atasat. Pe măsură ce acționam din primul impuls de inspirație, putem învinge tendința de a irosi acel dar intuitiv din inima noastră. De multe ori poate trece mult timp până să revina aceeasi inspiratie sau insight, daca le pierdem atunci cand ne vizitează. Ancorarea face, în fapt, economie de timp. Și ne crește in spirit și energie!” ~ Doc Childre

Notă: Toate aceste instrumente se găsesc, în original, în broșura “12 HearthMath Tools for Reducing Stress and Staying Balanced”, de pe www. heartmath.org.

Gânduri negative – metode de lucru – I

Adresam acum ceva vreme, pe Dana Burghel Holistic Coach, întrebarea: Tu cum îți învingi gândurile negative? Și am primit următoarele răspunsuri:

  • Vad comedii, cânt, dansez, sun un prieten care mă face să râd
  • Meditația este răspunsul la orice. Apoi scrisul pe hârtie a ceea ce vrei să ai în viața ta. Apoi sportul, natura, muzica, o prietenă care poate și știe să te asculte. Apoi credința că, indiferent de situație, există o cale
  • Prin rugăciune repetată over and over, ca pe o mantră a unui alt state of mind, al unei alte realități decât acele gânduri negative
  • Documentare sau filme pozitive sau creative challenging, sau ‘altfel’, dar într-un mod clar pozitiv pentru mine și sufletul meu.

Orice metodă este bună, atâta vreme cât funcționează. Însă o metodă funcționează cu adevărat, dacă face o schimbare la nivel de gând, emoție și corp; dacă nu instant, măcar în timp să se ajungă acolo. Dar, până la metode, iată o listă cu câteva gânduri negative, care, dacă mai sunt și recurente, clar ne dau peste cap ziua. Și viața! De ce spun asta? Pentru că avem aproximativ 60.000 de gânduri pe zi, iar între 80 – 90% sunt gânduri recurente…

  • Mă simt de parcă aș fi singur împotriva lumii intregi.
  • Nu sunt bun de nimic.
  • De ce nu reușesc niciodată?
  • Nimeni nu mă înțelege.
  • Am dezamăgit pe toată lumea.
  • Nu cred că mai pot continua așa.
  • Aș vrea să fiu un om mai bun.
  • Sunt un om extrem de slab.
  • Viața mea nu este așa cum îmi doresc.
  • Sunt foarte dezamăgit de mine însumi.
  • Nu cred că mă mai așteaptă ceva bun în viață.
  • Nu mai suport.
  • Nu știu de unde să încep.
  • Ce nu e în regulă cu mine?
  • Aș vrea să fiu altcineva.
  • Nu pot să mă adun.
  • Mă urăsc pe mine însumi.
  • Sunt un om de nimic.
  • Aș vrea pur și simplu să dispar.
  • Ce se întâmplă cu mine?
  • Sunt un ratat.
  • Am o viață de mizerie.
  • Nu am reușit deloc în viață.
  • Nu am să reușesc niciodată.
  • Ma simt extrem de neajutorat.
  • Ceva trebuie să se schimbe.
  • Trebuie să fie ceva în neregulă cu mine.
  • Viitorul meu e sumbru.
  • Nu merită să-mi dau osteneala.
  • Nu sunt în stare să duc nimic la bun sfârșit.

Voi exemplifica astăzi 3 metode de lucrul cu gândurile negative, iar în următoarea postare încă 4 metode. Evident, lista este deschisă, iar comentariile, la fel!

  1. Întrebări pentru provocarea și invalidarea gândurilor negative.
  • nu cumva văd doar partea neplăcută a lucrurilor?
  • Nu cumva îmi asum responsabilitatea pentru lucruri care nu stau în puterea mea?
  • nu cumva mă condamn în baza unui singur eveniment?
  • nu cumva privesc situația în termeni opuși sau extremi (alb sau negru, totul sau nimic)?
  • nu cumva exagerez situația, nu dau oare o prea mare importanță lucrurilor?
  • nu cumva am sărit direct la concluzii?
  • nu cumva îmi pun întrebari care nu au raspuns? (de exemplu cum aș putea reîntoarce trecutul? de ce sunt altfel decât ceilalți? etc.)
  • nu cumva mă concentrez doar asupra slăbiciunilor și a defectelor mele și uit de calitățile și resursele pe care le am?
  • nu cumva mă chinui prea mult gândindu-mă la felul în care ar trebui să fie lucrurile, în loc să le accept așa cum sunt și să fac ceva din acest prezent?
  • nu cumva mă aștept să fiu perfect?

Răspunzând acestor întrebări cu sinceritate ajungem, în timp, să nu le mai validam, să nu le mai dăm putere asupra noastră și, treptat, vor dispărea, lănsând loc răspunsurilor din inimă să își facă loc în mintea, în sufletul și în viața noastră.

2. Întrebări pentru conștientizarea gândurilor negative

Cât anume cred în acest gand?

Este adevărat sau fals?

Ce se întâmpla dacă este adevarat? Ce se va întâmpla dacă este fals?

Va fi cineva rănit?

De unde vine gândul acesta?

Este al meu sau al altcuiva?

Ce pot învăța de la acest gând?

Ce am nevoie sa știu?

Ce anume încearcă să îmi spună?

Sunt gata să îl las să plece sau încă îmi mai servește la ceva?

Este egoul meu atașat de acest gând, așa că mai am încă nevoie de el?

Ce credință este legată de acest gand?

De când am această credință?

De unde vine ea?

Această credință mi-a servit până acum? Și-a atins ea scopul?

Sunt gata să renunț la această credință?

Pot lăsa gândul și credința să plece?

Aceste întrebări sunt întrebări de coaching. Dacă, exact ca mai sus, suntem sinceri cu noi înșine și lăsăm să iasă la lumină răspunsuri din inimă, minuni se pot întâmpla în viața noastră!

3. Amânarea

Da, știu! Amânarea nu este chiar o metodă de recomandat, mai ales după ce, într-un articol precedent, exersam metode de învingere a amânării. Și totuși, în acest caz este foarte bună! Vă recomand ca, oricărui gând negativ vă vine în minte, să îi spuneți ‘mă voi gândi la tine mâine dimineață’. Și să îl alungați din minte până mâine, când veți avea voie să vă gândiți la el, în cele câteva minute cât vă spălați pe dinți. Cu siguranță veți putea face acest lucru, pentru că ‘aveți voie’ a doua zi să vă gândiți la el. Frumusețea este că, până mâine dimineață, trece acel gand și alte mii. Poate că mai raman câteva, însă restul… au trecut…

Exersați această metoda și veți vedea, în timp, că vi se schimbă mindset-ul. Și viața!

Revin în urmatoarea postare cu alte 4 metode de alungarea/ stăpânirea gândurilor negative.

Învingerea amânării

Conform dexonline, definiția lui ‘a amâna’ este: AMÂNÁ, amấn, vb. I. Tranz. 1. A trece la îndeplinirea unei acțiuni într-un moment ulterior celui stabilit inițial. 2. A purta cu vorba pe cineva.

Mi s-a părut interesant să aflu că vine de la a + mâne (mâine)…

Se pare ca este ‘boala civilizației moderne’, iar motivele sunt:

  • Teama de eșec
  • Tendința spre perfecționism
  • Nevoia de a lucra sub stres
  • Lipsa motivației
  • Gestionarea ineficientă a timpului
  • Lipsa de disciplină
  • Controlul slab al impulsurilor

S-ar putea să mai fie și alte motive, dar, dacă ne uităm mai bine la cele de sus si dacă suntem sinceri cu noi ajungem la un singur motiv: teama…

Am susținut întotdeauna, sus și tare, că orice ne-am dori, chiar și atunci când suntem departe de a crede în împlinirea visul nostru, perseverența face minuni. Chiar și când credem că ne învârtim în gol, că toate par în zadar, un pas în plus face diferența și îi răsplătește pe cei care sunt perseverenți.

Și totuși, chiar și cele mai perseverente persoane suferă, măcar din când în când, de boala amânării. Așa cum perseverența înseamnă să nu renunțăm niciodată, amânarea înseamnă să nu începem niciodată. Însă, așa cum spuneam mai sus, în cele mai multe cazuri este vorba despre teamă. Teama disimulată de multe ori în perfecționism, de exemplu, poate arăta așa: ‘Nu încep încă proiectul acesta pentru că vreau să am toate datele.’, ‘Mai aștept pentru că s-ar putea să se ivească ceva mult mai bun.’, ‘Îl voi începe când mă voi liniști.’, ‘Sunt un perfecționist și trebuie să iasă totul ca la carte.’ Recunoașteți modelele? Și ați putea recunoaște cum o temere este transformată, inconștient, într-un fapt pozitiv? Iar dupa aceea putem merge să ne vedem de treburile noastre liniștiți! Pentru că știm că ceea ce facem, facem din corectitudine față de noi, din dorința ca lucrurile să meargă foarte bine!

Luați-vă o pauză și gândiți-vă ce temeri de-ale voastre le transformați, mai mult sau mai puțin conștient, în ceva pozitiv? Din ce motive amânați și cum vă construiți scuzele de după?

Am întrebat cititorii paginii de Facebook Dana Burghel Holistic Coach “Care este metoda ta de a învinge amânarea?” și am primit următoarele răspunsuri:

“Îmi place să cred că dacă a venit acel gând nu a fost întâmplător și atunci ar fi bine să mă ascult și să fac acel lucru. Daca e în schimb ceva ce amân, din nou încerc să aflu dacă amânarea instinctuală a fost un semn că nu trebuia să fac acel lucru.”

“Îmi spun că “dacă nu fac acum, nu mai fac niciodată!” Și mă pun pe făcut!”

“Baby steps”

“Să fac/ rezolv chiar în clipa în care a venit gândul sau ideea despre…”

“Dacă pot face asta acum sau mai târziu, de ce să nu îl fac acum, iar mai târziu să stau liniștit și cu lista de ‘to do’ mai scurtă?!”

Există mai multe modalități de a învinge amânarea și vă recomand cu caldură cartea ‘Învingerea amânării’ de Rita Emmett, însă doua dintre ele au făcut diferența în cazul meu și al celor cu care am lucrat. În cazul meu, pentru că mi-a fost ușor să mă întorc pe calea perseverenței deoarece aici mă simt în largul meu, iar în cazul celor cu care am lucrat pentru că mulți dintre ei erau din categoria celor cu comportament înclinat către perfecționism.

O modalitate este aceea de a ne împarți proiectul respectiv în task-uri mai mici. Orice am vrea să facem: să ne schimbăm serviciul, să alergăm un maraton sau să scriem o carte, este necesar să ne concentrăm pe ceea ce avem în fața ochilor. Vom avea parte de energia pozitivă a lucrului mic, dar bine făcut, fără a ne concentra pe imaginea încețoșată a finalului care poate să ne dea fiori reci… Să ne imaginăm că ne-am propus să scriem o carte de vreo 300 de pagini, despre o pasiune de-a noastră. Sunt foarte mari șanse ca, având gândul a sute de pagini în minte, să începem la Calendele Grecești. Dacă însă ne-am propune să scriem astăzi o pagină la carte, am face-o? Și dacă ne-am propune și mâine același lucru, am face-o? Eu cred că da! Tot ce avem de făcut, de fiecare dată, este să ne concentrăm pe momentul prezent, pe o pagină de scris în fiecare zi, fără să ne uităm înapoi (‘vaaai, am scris doar 4 pagini până acum, când o să mai termin?’) și fără să ne uităm înainte (‘n-o să temin niciodată cartea asta…’) Și uite așa, încet-încet, în mai puțin de un an de zile scriem prima noastră carte la care visam de mult! Singurul lucru de care avem nevoie este disciplina de a face EXACT ceea ce am facut în prima zi. Atât și nimic mai mult!

O altă modalitate este aceea de ține un jurnal, măcar pentru o săptămână, a ceea ce facem în fiecare zi. Sunt sigură că mulți dintre noi ne planificăm ziua foarte bine. Și că majoritatea lucrurilor ies. Însă, de multe ori, de cele mai multe ori, am fi putut fi mult mai eficienți. Faceți acest exercițiu timp de o săptămână și veți fi uimiți pe ce pierdeți timpul. Scrieți în jurnalul respectiv, la fiecare jumătate de oră sau mai rar, dacă există task-uri mai lungi, însă scrieți tot ceea ce faceți. Veți vedea unde vi se duce timpul prețios și cu siguranță veți dori să vă revizuiți agenda și ziua. Pentru că, de multe ori, suntem adevărați maeștri în pierdutul timpului! Oare ce de? Nu pentru că, poate, asta facem în majoritatea timpului? Iar ceea ce repetăm devine excelență?

Mai este o metoda pe care am încercat-o, deși pare să nu aibă nicio legătură cu amânarea. Aceea de a merge într-o librărie, de exemplu, și a cere mâncare pentru animale. Faptul că ne punem într-o situație incomodă, poate chiar penibilă, ne eliberează, inconștient, niște temeri. Mi-am luat inima în dinți acum ceva timp și am cerut, la McDonald’s Drive Thru, gogoși. Maaaaare mi-a fost mirarea când domnișoara respectivă m-a întrebat ce fel de gogoși vreau! A fost o perioadă când McDonald’s a vândut gogoși, dar eu nu am știut și am fost sigură că cerând asta, voi isca o nedumerire mare de cealaltă parte! Ei bine, nedumerirea și distracția, deopotrivă, au fost de partea mea! Și m-am ales și cu o porție de gogoși!

Voi mai știți și alte metode de a învinge amânarea?