Program de Supervizare in Coaching: PERFORMANTA SI BUCURIE!

Când începem să vorbim despre coaching, să explicăm, să-l definim șamd. parcă toate exprimările încep să semene. Așa mi s-a întâmplat și mie cu această descriere a supervizării în coaching. Și mi s-a atras atenția de către persoane avizate. Așa că m-am decis să nu mai dau definiții și / sau explicații, ci să povestesc experiențe. Definițiile și explicațiile le găsiți chiar si pe Wiki…

  • Știu din proprie experiență ce dificil este să lucrezi imediat după ce ai terminat o formare în coaching. Acum 18 ani supervizorii mei erau din USA, UK și Olanda, iar zoom-ul încă nu-și făcuse apariția. Pe lângă distanța și bariera de limbaj, mai exista și bariera culturală. Așa că, după o astfel de experiență, mi-am propus să îndrum coach-i și/ sau manageri-coach-i ori de câte ori mi se va cere. Și exact asta fac și acum, cu acest program!
  • Știu ce înseamnă să ți se pună în brațe o meserie și să ți se dea drumul în lume, după tone de ore de teorie și (kilo)grame de ore de practică.
  • Știu ce înseamnă să persiști în greșeli, chiar și ani de zile, pentru că nu ai pe nimeni căruia să îi spui nedumeririle și neliniștile tale. Când știi că le ai! Pentru că există cazuri când nici nu știm că facem ceva nu tocmai ‘ortodox’.
  • Știu ACUM ce ar fi însemnat un WOW on the spot, cu un supervizor în coaching, și nu după cateva zile sau săptămâni…
  • Știu ca orice meserie care are legătură cu dezvoltarea oamenilor are nevoie de formare continuă. Pentru că ajungem, oricât am fi de creativi, să vedem (aproape) totul din propria cutie.

Așadar, supervizarea în coaching este despre îmbunatățirea performantei – cine nu si-o doreste?! – și despre a lucra cu bucurie de la prima până la ultima secundă a unei zile de coaching.

Acest program este pentru tine dacă:

  • Vrei să îți îmbunătățești competențele de Coach de Organizație (Executive Coaching, Business Coaching, Team Coaching), de Life Coach sau de Sports Coach
  • Vrei să găsești soluții creative în abordarea clienților sau a potențialilor clienți
  • Vrei să îți îmbogățești experiența prin Sharing Experience alături de alti coach-i consacrați sau debutanți
  • Vrei să ajungi să te bucuri în timp ce lucrezi ca și coach

Cine sunt eu:

Cu o experiență de peste 18 ani de coaching, Dana Burghel este prima femeie coach din România. A lucrat cu companii multinaționale din domeniile: bancar, FMCG, farmaceutice, retail, telecomunicații, producție industrială, producție bunuri de consum, asigurări, publicitate, IT, distribuție, oil, auto etc., precum și cu ministere, cluburi și federații sportive, dar și cu persoane fizice, manageri, directori și sportivi de elita.

Motto-ul ei este ‘Dăruiesc din cine sunt!’

Înscrierile se pot face până la 1 octombrie cel mai târziu, printr-un mesaj privat în Facebook sau pe WhatsApp, la numărul: 0742718088.

Perioada de supervizare:

8 luni între 16 octombrie 2021 – 7 mai 2022, astfel: 16 octombrie, 13 noiembrie, 11 decembrie, 15 ianuarie, 5 februarie, 5 martie, 2 aprilie, 7 mai.

Investiție:

Program de 32 de ore de supervizare – 3200 lei.

Pentru înscrieri și plata până la data de 5 octombrie, vei primi un discount de 15%.

Studenții Centrului Confident primesc un discount suplimentar de 15%.

Programul integral se poate plăti și lunar, investiția fiind de 425 lei/ lună.

Pentru sesiuni individuale sau aleatorii investiția este de 500 lei/ sesiune.

Locuri disponibile: maxim 8.

Familia – Back to Origins

Fiecare dintre noi a avut cel putin un moment in care si-a spus din toata inima ‘imi doresc sa imi fie bine’ sau a spus, referitor la familie si prieteni, ‘imi doresc sa le fie bine’. Si, in cele mai fericite cazuri, fiecare dintre noi a cautat cai de intelegere de sine: dezvoltare personala sau spirituala, terapii alternative in diverse workshop-uri si tabere, retreat-uri, diferiti maestri etc. Si, totusi, cand ne adunam impreuna – mai ales de Sarbatori – nu ne era atat de bine pe cum ne imaginesem cand am plecat in calatoria vindecarii pe cont propriu…
Se spune ca suntem in echilibru atunci cand putem sa petrecem o saptamana cu familia noastra de origine si sa fim in pace. Cati dintre noi pot spune ca traiesc asta cu adevarat?
De ce un astfel de program?
Pentru ca:
• in familie incepe si se termina totul
• ranile emotionale se activeaza intre 0 – 7 ani, deci in familia de origine
• probabil esti pe cale de vindecare (tu si familia ta), insa aceste vindecari ‘separate’ cer o integrare in familie pentru a avea rezultatele dorite (armonia)
• poate te confrunti cu neputinta de a accepta propria neputinta a parintilor tai, care, la un moment dat, au fost atotputernici pentru tine
• parintii (sau cei care au avut rol parental) au fost priviti ca ‘eroi’ si iti doresti, constient sau nu, sa redevina iarasi eroi in ochii tai
• este normal sa manifestam iubirea neconditionata in familie; lucru care nu prea se mai intampla dupa ce copiii isi pierd statul de bebelus
• si nu in ultimul rand, pentru ca parintii (mai ales mama) ne-au instalat ‘butoanele’ pe care apasa toti cei care ni le ‚apasa’ acum.
Beneficiile programului BACK TO ORIGINS:
• armonizarea relatiilor in familie – pentru ca RELATIONAREA INSEAMNA TOTUL
• acceptarea membrilor familiei asa cum sunt, implicit acceptarea ta asa cum esti
• usurinta in comunicarea cu ceilalti, indiferent de moment, situatie, partener de conversatie
• conectare ingenua cu familia
• sens – ce parea ca exista, la un moment dat, in copilarie, si l-am pierdut pe drum
• iesirea din matricea ranilor/ tiparelor familiale ale celor din generatiile viitoare, incepand cu proprii tai copii
• conectarea cu recunostinta si iubirea neconditionata care exista in tine si pe care le-ai pierdut pe parcurs
• toată aceste beneficii iti vor fi sprijin pentru a putea sa petreci acea saptamana de liniste sufleteasca alaturi de familia ta, oricând va propuneti
Program:
Customizat, in functie de componenta familiei: minim 3 membri.
Continut program, fara a se limita doar la acestea:
• discutii preliminare cu membrii familiei
• identificare conflicte si metode de rezolvare
• constientizarea arborelui genealogic si influentei acestuia asupra fiecarui membru
• constientizarea obiceiurilor de genul ‘asa se face la noi!’ si cum te poti detasa de cele nebenefice tie
• constientizarea ranilor emotionale si acceptarea lor in cadrul familiei, precum și cai de vindecare a acestora
• folosirea instrumentelor complementare: profile hologenetice, astrologice, numerologice etc.
Perioada: va depinde de numarul de participanti, agreata de comun acord, intre 3 si 7 zile.
Locatia: oriunde 😊, la fel, agreata de comun acord (costurile de cazare și deplasare se adauga la costul programului)
Investitie: 431 lei/ adult/ zi, 215 lei/ copil (pana in 18 ani)/zi
Programul pentru o familie cu 3 membri dureaza 3 zile.
Pentru prima familie care accepta provocarea acestui concept inovator investitia este de 350 lei/ adult/ zi si 170 lei/ copil/ zi.
Ce ne recomanda:
Mihaela Totir
Este specializata în psihologia cognitiv-comportamentală și psihogenealogie, imbinand cu succes consilierea psihologică și ramurile astrologiei pentru a identifica, evalua și ghida psiho-emoțional, în obținerea stabilității psiho-emoționale, prin instrumente specifice.
Astrolog cu peste 5000 de astrograme interpretate și cu expertiza in consiliere astrologica, psihologica și ghid „informal” în procesul de vindecare a propriei familii.
“Astrologia a devenit un mod de viata pentru mine în momentul în care am înțeles ca îmi oferă răspunsuri, claritate și viziune. Motiv pentru care susțin ideea ca dacă nu îți înțelegi trecutul, nu poți crea viitorul la care aspiri.”
Motto-ul ei este ‘Dacă tot ești praf, măcar fii praf de stele!’
Dana Burghel
Este prima femeie coach acreditata in Romania, cu o experienta de peste 18 ani in Executive & Team Coaching si Life Coaching. Are experienta in lucrul cu copii si adultii de peste 20 ani.
Dana este Consilier de Dezvoltare Personala si Teacher al Scolii de Spiritualitate ‘The School of the Heart’, cu sediul in Canada.
Totodata este o fosta profesoara de matematica, absolventa de studii economice si psihologie, cu un Master In Resurse Umane. Scrie poezii, alearga maratoane, tine cursuri de dezvoltare personala sau spirituala, scrie pentru revista Psychologies.
A urmat foarte multe cai spirituale pana si-a stabilit propria cale si poate spune cu mana pe inima ca acum este un Holistic Coach, imbinand diverse metode potrivite persoanei sau grupului, metode parcurse de ea insasi inainte.
Motto-ul ei este ‘Daruiesc din cine sunt!’
Cine ne recomanda:
Mihaela Totir
„Te aud continuu în mintea mea de când am avut consultația privată a astrogramei natale. Mulțumesc mult, mi-ai adus atât de multă claritate și m-ai ajutat, brusc și dintr-o dată, să mă recentrez. Nu cred că am rezonat vreodată cu cineva atât de mult și nu cred ca mi-a livrat vreodată cineva o imagine atât de completă și corectă despre mine, iar faptul că această citire interioară a trecutului personal a fost “doar” pe baza “cititului în stele” mă face și mai încrezătoare că citirea viitorului despre menirea mea așa să fie și așa este!” Patricia C.
„Uneori in viata intalnesti oameni potriviti la momentul oportun, oameni mesager care vin cu raspunsuri la intrebari rostite sau nu. Cu bucurie , am gasit in Mihaela o astfel de persoana , motivatoare si empatica , care m-a ghidat cu profesionalism in labirintul incalcit al calatoriei spre sine. Timpul petrecut impreuna practic a “zburat” , asa cum se intampla in compania unui prieten drag ce iti ofera incurajare, apreciere dar si care iti arata realitatea.
Nu-i putin lucru ca cineva sa-ti puna in fata o ” oglinda” si sa te invite cu pricepere sa privesti mai atent si mai in profunzime la propria persoana! Sa iti spuna ca poti sa iesi din cutia in care te-ai ascuns, sa te urci pe ea si sa privesti departe, peste ziduri, in sus… la viata ta si la acel altcineva care ai putea fi daca ai accepta si te-ai accepta! Multumesc Mihaela pentru minunata experienta si pentru incurajare!” Madalina S.
Dana Burghel
‚Nu stiu ce ati vorbit voi doua si ce ati facut impreuna, insa fetita mea este alt om! Din frica, plans si respingerea scolii a ajuns, IN DOAR O SEDINTA, sa mearga iarasi cu zambetul pe buze la scoala! A invatat sa se automotiveze si, ceea ce este si mai minunat, este ca ma face sa imi regasesc si eu motivatii demult uitate… Multumesc din suflet!’ – Maria T.
mie’Stiam eu ca la tine trebuie sa vin! Asa cum mi-ai fost alaturi acum cativa ani si m-ai facut sa inteleg ca sunt cea mai importanta persoana din viata mea, asa ne-ai fost si acum alaturi, amandurora! Ne-am regasit fiecare si ne-am regasit si in relatia noastra! Iti multumim si eu si Ana pentru tot ceea ce ai facut si faci pentru noi!’ – Stefan E.

Tu știi cât valorezi?

Astăzi m-am gândit doar să îți (re)amintesc ce persoană minunată ești! Atât! Sunt aproape sigură că fiecare dintre noi, luat de vâltoarea vieții, uită, din când în când, ce minunație de OM este!

Se pare că oamenii de știință au calculat că mineralele din corpul nostru costă câțiva euro. Dintr-o altă perspectivă se estimează că energia produsă de corpul uman, luând în calcul numărul atomilor ce compun o persoană de 75 kg, poate egala o cantitate de energie atomică în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro. Asta da, sună mult mai bine!

Tu cât crezi că valorezi? În ce ‘monedă’ te apreciezi? Știi ce potențial minunat ai și îl scoți la iveală sau îi lași pe ceilalți să îți spună cât valorezi și, câteodată, chiar să se folosească de tine?

O bună bucată de vreme, recordul feminin la ridicarea greutății a fost de aproximativ 100 kg și a fost stabilit de o micuță de 11 ani. Incredibil, așa-i? Însă m citit acum ceva ani povestea unei gospodine din San Diego care cântărea aproximativ 50 de kilograme și care a facut un lucru și mai de necrezut: a ridicat 2 tone!

Gospodina în cauză sta la semafor când, în fața ei, s-a întâmplat un accident teribil: o fetiță a fost lovită de o mașină și târâtă aproximativ 15 metri. Când mașina s-a oprit, o roată părea că stă exact pe capul copilului. Mama fetiței a strigat îngrozită după ajutor, dar nu era nimeni prin preajmă, iar șoferul era prea șocat ca să poată face ceva; el credea că omorâse fetița…

Gospodina, îngrozită de ceea ce văzuse, nu s-a oprit să se gândească la cât cântărește ea, cât cântărește mașina și dacă este în stare să facă ceva, ci a pornit pur și simplu spre masină, a băgat mâna sub aripa acelei mașini și a început să ridice. A făcut un asemenea efort încât partea metalică a aripii i-a tăiat degetele, dar nu s-a oprit. În final, ea a reușit să ridice suficient de mult mașina astfel încât mama fetiței să poată trage corpul micuței și să o ducă repede la spital. Astăzi acel copil trăiește pentru că o simplă gospodină nu s-a gândit la limitările ei, ci pur și simplu și-a valorificat uriașul potențial ce stă latent în fiecare dintre noi!

Tu ce potențial crezi că ai? Câte greutăți (ale vieții) ridici în fiecare zi și nu realizezi ce potențial uriaș ai? De câte ori nu ai stat pe gânduri și ai făcut lucruri aparent nebunești și cu rezultate deosebite?

Dacă până acum am dat exemple de oameni normali, sunt sigură că știi că exista și persoane cu dizabilitați care își pot depași condiția. Pe unul dintre ei l-am cunoscut personal: Dana Bowman, fost membru al Forțelor Speciale Americane, care are ambele picioare amputate din cauza unui accident aerian în timpul unei parașutări, a reușit, după numai 9 luni de la tragicul accident, să se reînroleze în armată și să facă exact aceleași lucruri pe care le făcea și înainte. Totul se întâmpla în 1994, iar între timp, din câte mi-a povestit, singurul lucru pe care nu îl face este că nu practică skating-ul… Discursurile lui se axează de fiecare dată pe faptul că fiecare dintre noi, din păcate, ne batem capul prea mult cu propriile dizabilități: nu am nu-știu-ce talent, nu pot să fac nu-știu-ce lucru etc., în loc să ne concentrăm pe abilitățile noastre uriașe, abilități de multe ori trecute cu vederea!

Tu ce abilități înnascute ai? Le folosești în fiecare zi sau le lași la voia întâmplării? Le conștientizezi sau te plângi pentru că nu poți să…

Care sunt capacitățile tale? Ce potențial crezi că ai? Știi ca esti un OM minunat? Robert Browning spunea ‘Sarcina mea nu este sa mă reconstruiesc, ci să scot tot ce-i mai bun din ceea ce am deja.’ Chiar și cele mai mici detalii ale corpului și minții noastre dovedesc că avem un potențial aproape supranatural care iese la suprafață mai ales în condiții de criză! Dar de ce să așteptăm până atunci? Dacă el există, ce ne împiedică să îl valorificăm chiar acum?

Așadar, OM MINUNAT, tu știi cât valorezi?

12 Instrumente Antistres: I – Ancorarea

Voi prezenta în următoarele săptămâni câte unul dintre cele 12 instrumente pentru reducerea stresului și păstrării echilibrului, de la HeartMath. Aceste practici ne vor oferi suport să intrăm în inimă, pentru a accesa echilibrul și pacea interioară, atat de necesare în aceste vremuri.

Cu toții avem aceste calități în noi: demnitatea, bucuria, iubirea, răbdarea și compasiunea. Este, în fapt, responsabilitatea noastră să trezim aceste calități în noi, pentru a putea face transformările pe care ne dorim să le vedem în viața noastră personală, dar și în lume. Accesarea acestor calități, atunci când avem nevoie de ele, necesită practică, iar aceste instrumente ne pot oferi suport.

Amintindu-ne să aducem în interacțiunile noastre iubire, bunătate, răbdare, compasiune, tine de multa practică, mai ales din cauza ritmului rapid al vieții, dar și al altor multe lucruri ce ne fură atenția. Cu toate acestea, deschiderea inimii poate face diferența în rezultatul interacțiunii cu ceilalți și, în final, asupra vieții noastre. Această lipsă a conexiunii dintre minte și inima (coerența minte – inimă care se întâmplă atunci când ‘coborâm în inimă’) se află la baza multor evenimente stresante pe care le trăim zilnic.

Deși este o provocare, este necesar să ne gestionăm propria noastră energie. De exemplu, pot exista momente când ne simțim anxioși sau copleșiți – atunci poate ar funcționa instrumentul „Ușurința”. Sau, s-ar putea să ne simțim nerăbdători sau frustrați din cauza familiei, prietenilor sau vieții, în general. Acesta este un moment bun pentru a folosi instrumentul „Răbdare”.

Toate aceste instrumente sunt ușor de utilizat și pot fi practicate singur, cu familia sau prietenii, după cum dorim. Persoanele care practică aceste instrumente pot să gestioneze și să reduca stresul mult mai ușor, au o experienţă de conexiune mai profundă și plină de compasiune cu ceilalți și pot să se ridice deasupra efectele epuizante ale dramelor de zi cu zi.

Făcând oricare dintre aceste practici câteva zile la rând cu intenția de a ne conecta la propria inimă, creează un efect cumulativ care încurajează utilizarea crescută a acestora. Echipa de la HeartMath chiar ne încurajează să folosim aceste practici, pentru că ele ne vor oferi suport să navigăm în viață cu mai multă pace și mai mult echilibru.

Să ne bucurăm împreună de călătoria în inima noastră!

ANCORAREA

Deseori suntem profund inspirați de un nou instrument sau o noua informație care ne-ar putea oferi suport să gestionăm un obicei ce ne consumă energie, cum ar fi nerăbdarea, frustrarea, furia sau altceva de importanță pentru noi. În cele mai multe cazuri, această inspirație inițială se estompeaza destul de curând, dacă nu învățăm cum să o ancorăm în mintea noastră pentru când avem nevoie. Trucul pentru ancorarea acesteia este de a o practica conștient: adică amintindu-ne de mai multe ori pe zi, timp de o săptămână cel puțin, astfel încât să înceapă să apară automat, în conștient, atunci când este necesar.

Inspirația are magia ei în timp ce ne ofera și noua posibilitatea de a face ceva! Dar a face acel lucru cât de curând este cheia, urmată apoi de repetiție. Tendința umană este să presupunem că noi ne va ancora intențiile importante doar atunci când suntem în cea mai bună formă a noastră. În aceste vremuri incerte, cu nivel al stresului în creștere, multor oameni le este greu să integreze noi intenții, mai ales atunci când situațiile par sau chiar sunt critice.

Constientizarea insight-urilor face parte din procesul de creștere. Perspectiva și atitudinea noastră sunt cele care creează o spirală crescatoare sau ne fac să ne învârtim în aceleași tipare. Avem memorie conceptuală, dar dacă ne pierdem bucuria, atunci obiceiul ne poate atrage înapoi la vechiul tipar.

Este necesar să conștientizăm noile perspective și să fim determinați să acționam în funcție de ele. După ce ceva este ancorat, există un nou punct de referință, iar apoi, orice ar apărea, vom avea o nouă modalitate de abordare. Cu siguranță, mulți dintre noi știm importanța ancorării. Totuși, se poate să fim și mai eficienți dacă revizuim această practică, mai ales atunci când încercăm să ancorăm instrumente și exerciții care ajută la eliminarea și prevenirea stresului, sprijinind în același timp sănătatea, bunăstarea și bucuria noastră.

Pașii importanți de reținut pentru ancorare sunt:

• Conștientizăm noul insight la scurt timp după ce l-am experimentat.

• Revedem insight-ul pe tot parcursul zilei și conștientizăm emoția și amintirea asociată cu acesta. Acest lucru va crește puterea insight-ului.

• Exersăm în fiecare zi timp de o săptămână (sau mai mult) cu intenția de conștientizare profundă. Aceasta este ceea ce ajută cu adevărat la ancorare. Ne putem accelera progresul căutând oportunități de a acționa conform cu noul insight și întrebând inima/ intuiția atunci când apar asemenea situații.

• Apreciem orice beneficii pozitive din practica noastra de ancorare a unui insight. Prin practica repetată acesta devine o a doua natură.

„Inspirația este un moment plin de spirit. Este o inițiativă plina de energie, cu un timer atasat. Pe măsură ce acționam din primul impuls de inspirație, putem învinge tendința de a irosi acel dar intuitiv din inima noastră. De multe ori poate trece mult timp până să revina aceeasi inspiratie sau insight, daca le pierdem atunci cand ne vizitează. Ancorarea face, în fapt, economie de timp. Și ne crește in spirit și energie!” ~ Doc Childre

Notă: Toate aceste instrumente se găsesc, în original, în broșura “12 HearthMath Tools for Reducing Stress and Staying Balanced”, de pe www. heartmath.org.

Gânduri negative – metode de lucru – I

Adresam acum ceva vreme, pe Dana Burghel Holistic Coach, întrebarea: Tu cum îți învingi gândurile negative? Și am primit următoarele răspunsuri:

  • Vad comedii, cânt, dansez, sun un prieten care mă face să râd
  • Meditația este răspunsul la orice. Apoi scrisul pe hârtie a ceea ce vrei să ai în viața ta. Apoi sportul, natura, muzica, o prietenă care poate și știe să te asculte. Apoi credința că, indiferent de situație, există o cale
  • Prin rugăciune repetată over and over, ca pe o mantră a unui alt state of mind, al unei alte realități decât acele gânduri negative
  • Documentare sau filme pozitive sau creative challenging, sau ‘altfel’, dar într-un mod clar pozitiv pentru mine și sufletul meu.

Orice metodă este bună, atâta vreme cât funcționează. Însă o metodă funcționează cu adevărat, dacă face o schimbare la nivel de gând, emoție și corp; dacă nu instant, măcar în timp să se ajungă acolo. Dar, până la metode, iată o listă cu câteva gânduri negative, care, dacă mai sunt și recurente, clar ne dau peste cap ziua. Și viața! De ce spun asta? Pentru că avem aproximativ 60.000 de gânduri pe zi, iar între 80 – 90% sunt gânduri recurente…

  • Mă simt de parcă aș fi singur împotriva lumii intregi.
  • Nu sunt bun de nimic.
  • De ce nu reușesc niciodată?
  • Nimeni nu mă înțelege.
  • Am dezamăgit pe toată lumea.
  • Nu cred că mai pot continua așa.
  • Aș vrea să fiu un om mai bun.
  • Sunt un om extrem de slab.
  • Viața mea nu este așa cum îmi doresc.
  • Sunt foarte dezamăgit de mine însumi.
  • Nu cred că mă mai așteaptă ceva bun în viață.
  • Nu mai suport.
  • Nu știu de unde să încep.
  • Ce nu e în regulă cu mine?
  • Aș vrea să fiu altcineva.
  • Nu pot să mă adun.
  • Mă urăsc pe mine însumi.
  • Sunt un om de nimic.
  • Aș vrea pur și simplu să dispar.
  • Ce se întâmplă cu mine?
  • Sunt un ratat.
  • Am o viață de mizerie.
  • Nu am reușit deloc în viață.
  • Nu am să reușesc niciodată.
  • Ma simt extrem de neajutorat.
  • Ceva trebuie să se schimbe.
  • Trebuie să fie ceva în neregulă cu mine.
  • Viitorul meu e sumbru.
  • Nu merită să-mi dau osteneala.
  • Nu sunt în stare să duc nimic la bun sfârșit.

Voi exemplifica astăzi 3 metode de lucrul cu gândurile negative, iar în următoarea postare încă 4 metode. Evident, lista este deschisă, iar comentariile, la fel!

  1. Întrebări pentru provocarea și invalidarea gândurilor negative.
  • nu cumva văd doar partea neplăcută a lucrurilor?
  • Nu cumva îmi asum responsabilitatea pentru lucruri care nu stau în puterea mea?
  • nu cumva mă condamn în baza unui singur eveniment?
  • nu cumva privesc situația în termeni opuși sau extremi (alb sau negru, totul sau nimic)?
  • nu cumva exagerez situația, nu dau oare o prea mare importanță lucrurilor?
  • nu cumva am sărit direct la concluzii?
  • nu cumva îmi pun întrebari care nu au raspuns? (de exemplu cum aș putea reîntoarce trecutul? de ce sunt altfel decât ceilalți? etc.)
  • nu cumva mă concentrez doar asupra slăbiciunilor și a defectelor mele și uit de calitățile și resursele pe care le am?
  • nu cumva mă chinui prea mult gândindu-mă la felul în care ar trebui să fie lucrurile, în loc să le accept așa cum sunt și să fac ceva din acest prezent?
  • nu cumva mă aștept să fiu perfect?

Răspunzând acestor întrebări cu sinceritate ajungem, în timp, să nu le mai validam, să nu le mai dăm putere asupra noastră și, treptat, vor dispărea, lănsând loc răspunsurilor din inimă să își facă loc în mintea, în sufletul și în viața noastră.

2. Întrebări pentru conștientizarea gândurilor negative

Cât anume cred în acest gand?

Este adevărat sau fals?

Ce se întâmpla dacă este adevarat? Ce se va întâmpla dacă este fals?

Va fi cineva rănit?

De unde vine gândul acesta?

Este al meu sau al altcuiva?

Ce pot învăța de la acest gând?

Ce am nevoie sa știu?

Ce anume încearcă să îmi spună?

Sunt gata să îl las să plece sau încă îmi mai servește la ceva?

Este egoul meu atașat de acest gând, așa că mai am încă nevoie de el?

Ce credință este legată de acest gand?

De când am această credință?

De unde vine ea?

Această credință mi-a servit până acum? Și-a atins ea scopul?

Sunt gata să renunț la această credință?

Pot lăsa gândul și credința să plece?

Aceste întrebări sunt întrebări de coaching. Dacă, exact ca mai sus, suntem sinceri cu noi înșine și lăsăm să iasă la lumină răspunsuri din inimă, minuni se pot întâmpla în viața noastră!

3. Amânarea

Da, știu! Amânarea nu este chiar o metodă de recomandat, mai ales după ce, într-un articol precedent, exersam metode de învingere a amânării. Și totuși, în acest caz este foarte bună! Vă recomand ca, oricărui gând negativ vă vine în minte, să îi spuneți ‘mă voi gândi la tine mâine dimineață’. Și să îl alungați din minte până mâine, când veți avea voie să vă gândiți la el, în cele câteva minute cât vă spălați pe dinți. Cu siguranță veți putea face acest lucru, pentru că ‘aveți voie’ a doua zi să vă gândiți la el. Frumusețea este că, până mâine dimineață, trece acel gand și alte mii. Poate că mai raman câteva, însă restul… au trecut…

Exersați această metoda și veți vedea, în timp, că vi se schimbă mindset-ul. Și viața!

Revin în urmatoarea postare cu alte 4 metode de alungarea/ stăpânirea gândurilor negative.

Învingerea amânării

Conform dexonline, definiția lui ‘a amâna’ este: AMÂNÁ, amấn, vb. I. Tranz. 1. A trece la îndeplinirea unei acțiuni într-un moment ulterior celui stabilit inițial. 2. A purta cu vorba pe cineva.

Mi s-a părut interesant să aflu că vine de la a + mâne (mâine)…

Se pare ca este ‘boala civilizației moderne’, iar motivele sunt:

  • Teama de eșec
  • Tendința spre perfecționism
  • Nevoia de a lucra sub stres
  • Lipsa motivației
  • Gestionarea ineficientă a timpului
  • Lipsa de disciplină
  • Controlul slab al impulsurilor

S-ar putea să mai fie și alte motive, dar, dacă ne uităm mai bine la cele de sus si dacă suntem sinceri cu noi ajungem la un singur motiv: teama…

Am susținut întotdeauna, sus și tare, că orice ne-am dori, chiar și atunci când suntem departe de a crede în împlinirea visul nostru, perseverența face minuni. Chiar și când credem că ne învârtim în gol, că toate par în zadar, un pas în plus face diferența și îi răsplătește pe cei care sunt perseverenți.

Și totuși, chiar și cele mai perseverente persoane suferă, măcar din când în când, de boala amânării. Așa cum perseverența înseamnă să nu renunțăm niciodată, amânarea înseamnă să nu începem niciodată. Însă, așa cum spuneam mai sus, în cele mai multe cazuri este vorba despre teamă. Teama disimulată de multe ori în perfecționism, de exemplu, poate arăta așa: ‘Nu încep încă proiectul acesta pentru că vreau să am toate datele.’, ‘Mai aștept pentru că s-ar putea să se ivească ceva mult mai bun.’, ‘Îl voi începe când mă voi liniști.’, ‘Sunt un perfecționist și trebuie să iasă totul ca la carte.’ Recunoașteți modelele? Și ați putea recunoaște cum o temere este transformată, inconștient, într-un fapt pozitiv? Iar dupa aceea putem merge să ne vedem de treburile noastre liniștiți! Pentru că știm că ceea ce facem, facem din corectitudine față de noi, din dorința ca lucrurile să meargă foarte bine!

Luați-vă o pauză și gândiți-vă ce temeri de-ale voastre le transformați, mai mult sau mai puțin conștient, în ceva pozitiv? Din ce motive amânați și cum vă construiți scuzele de după?

Am întrebat cititorii paginii de Facebook Dana Burghel Holistic Coach “Care este metoda ta de a învinge amânarea?” și am primit următoarele răspunsuri:

“Îmi place să cred că dacă a venit acel gând nu a fost întâmplător și atunci ar fi bine să mă ascult și să fac acel lucru. Daca e în schimb ceva ce amân, din nou încerc să aflu dacă amânarea instinctuală a fost un semn că nu trebuia să fac acel lucru.”

“Îmi spun că “dacă nu fac acum, nu mai fac niciodată!” Și mă pun pe făcut!”

“Baby steps”

“Să fac/ rezolv chiar în clipa în care a venit gândul sau ideea despre…”

“Dacă pot face asta acum sau mai târziu, de ce să nu îl fac acum, iar mai târziu să stau liniștit și cu lista de ‘to do’ mai scurtă?!”

Există mai multe modalități de a învinge amânarea și vă recomand cu caldură cartea ‘Învingerea amânării’ de Rita Emmett, însă doua dintre ele au făcut diferența în cazul meu și al celor cu care am lucrat. În cazul meu, pentru că mi-a fost ușor să mă întorc pe calea perseverenței deoarece aici mă simt în largul meu, iar în cazul celor cu care am lucrat pentru că mulți dintre ei erau din categoria celor cu comportament înclinat către perfecționism.

O modalitate este aceea de a ne împarți proiectul respectiv în task-uri mai mici. Orice am vrea să facem: să ne schimbăm serviciul, să alergăm un maraton sau să scriem o carte, este necesar să ne concentrăm pe ceea ce avem în fața ochilor. Vom avea parte de energia pozitivă a lucrului mic, dar bine făcut, fără a ne concentra pe imaginea încețoșată a finalului care poate să ne dea fiori reci… Să ne imaginăm că ne-am propus să scriem o carte de vreo 300 de pagini, despre o pasiune de-a noastră. Sunt foarte mari șanse ca, având gândul a sute de pagini în minte, să începem la Calendele Grecești. Dacă însă ne-am propune să scriem astăzi o pagină la carte, am face-o? Și dacă ne-am propune și mâine același lucru, am face-o? Eu cred că da! Tot ce avem de făcut, de fiecare dată, este să ne concentrăm pe momentul prezent, pe o pagină de scris în fiecare zi, fără să ne uităm înapoi (‘vaaai, am scris doar 4 pagini până acum, când o să mai termin?’) și fără să ne uităm înainte (‘n-o să temin niciodată cartea asta…’) Și uite așa, încet-încet, în mai puțin de un an de zile scriem prima noastră carte la care visam de mult! Singurul lucru de care avem nevoie este disciplina de a face EXACT ceea ce am facut în prima zi. Atât și nimic mai mult!

O altă modalitate este aceea de ține un jurnal, măcar pentru o săptămână, a ceea ce facem în fiecare zi. Sunt sigură că mulți dintre noi ne planificăm ziua foarte bine. Și că majoritatea lucrurilor ies. Însă, de multe ori, de cele mai multe ori, am fi putut fi mult mai eficienți. Faceți acest exercițiu timp de o săptămână și veți fi uimiți pe ce pierdeți timpul. Scrieți în jurnalul respectiv, la fiecare jumătate de oră sau mai rar, dacă există task-uri mai lungi, însă scrieți tot ceea ce faceți. Veți vedea unde vi se duce timpul prețios și cu siguranță veți dori să vă revizuiți agenda și ziua. Pentru că, de multe ori, suntem adevărați maeștri în pierdutul timpului! Oare ce de? Nu pentru că, poate, asta facem în majoritatea timpului? Iar ceea ce repetăm devine excelență?

Mai este o metoda pe care am încercat-o, deși pare să nu aibă nicio legătură cu amânarea. Aceea de a merge într-o librărie, de exemplu, și a cere mâncare pentru animale. Faptul că ne punem într-o situație incomodă, poate chiar penibilă, ne eliberează, inconștient, niște temeri. Mi-am luat inima în dinți acum ceva timp și am cerut, la McDonald’s Drive Thru, gogoși. Maaaaare mi-a fost mirarea când domnișoara respectivă m-a întrebat ce fel de gogoși vreau! A fost o perioadă când McDonald’s a vândut gogoși, dar eu nu am știut și am fost sigură că cerând asta, voi isca o nedumerire mare de cealaltă parte! Ei bine, nedumerirea și distracția, deopotrivă, au fost de partea mea! Și m-am ales și cu o porție de gogoși!

Voi mai știți și alte metode de a învinge amânarea?

O decizie cât o viață de Om

Recitesc – pentru a câta oară? – ‘Partea întunecată a căutătorilor de lumină’, de Debbie Ford și am dat peste fraza ‘În dimineața aceea am hotărât să mă fac bine, indiferent de cât de mult va dura.’ Este vorba despre decizia lui Debbie de a se lăsa de droguri.

Știu sigur că este necesar să luam o astfel de decizie la un moment dat, dacă ne dorim mai bine pentru noi. O decizie clară, foarte precisă și ‘pe viață’ pentru a ne transforma și a evolua.

Recitesc cartea pentru că lucrez după ea cu o parte dintre clienții mei și, cu această ocazie, mi-am adus aminte de decizia pe care și eu am luat-o acum mulți ani, citind cuvintele lui Osho ‘Starea naturală a omului este bucuria.’

Atunci, în acel moment, am luat hotărârea ca, oricât mi-ar lua și oricât de greu îmi va fi, voi ajunge să trăiesc o viață în bucurie. Cred că mi-a luat vreo 2 – 3 ani și pot spune, cu mâna pe inimă, că acum starea mea, în marea majoritate a timpului, este aceea de bucurie. Dacă mă mai supară ceva, știu sigur că durerea respectivă nu se va transforma în suferință pentru că, dacă nu înțeleg atunci ce mă doare sau care este rostul a ceea ce mă doare, știu sigur că voi înțelege mai târziu.

Și mai știu, nu doar pentru că am experimentat eu, ci pentru că simt în fiecare celulă a corpului meu, acel știu = simt, că aceasta este calea: o hotărâre teribil de puternică, de adevărată pentru noi si de drastică! Aceea de a ne schimba viața în bine, oricât ar dura și orice ar fi necesar să facem pentru asta.

Știu că mi-am spus atunci: ‘nu contează dacă o să mușc din asfalt, nu contează de câte ori mă voi prăbuși, o să ajung la starea mea naturală, aceea de bucurie.’ Am fost și la un pas să dispar din lumea asta și nu m-am lăsat! Am continuat atunci aproape târându-mă…

Tu ai luat hotărârea asta? Și daca nu ai luat-o, te gândești să o iei? Poate nu astăzi, pentru că nu ești pregătit. Lasă-i minții tale o perioadă de timp să se obișnuiască cu ideea. Însă pune-ți în cap, ceva de genul ‘La 1 iunie voi lua această hotărâre. Și de atunci, în orice zi, în fiecare zi, voi face câte ceva pentru mine, în așa fel încât starea mea naturală să fie bucuria.’

O să fie greu, foarte greu, extrem de greu câteodată! Știu că am avut o perioadă de timp în care obosisem și nu mai voiam să fac nimic. Pur și simplu nu mai doream să lucrez cu mine. Era greu și parcă nimic nu se schimba… Atunci am făcut EFT, în fiecare zi, pe ideea de ‘merit’. Pentru că este o tehnică simplă: doar ‘dai din maini și spui niște cuvinte’, gândeam eu, iar asta NU DOARE! Și, după 3 luni, fiecare celulă a corpului meu simțea că merită tot ce-i mai bun pentru mine in viața asta! Iar de la momentul în care am simțit pentru prima oară acea senzație, la vreo ora, o ora și ceva, am primit un mesaj care mi-a schimbat viața pentru totdeauna.

Merită! Îți spun asta din toată inima! Merită și meriți să iei o astfel de hotărâre! Să fii cine ești tu! Să îți trăiești viața în bucurie, indiferent de cât de mult ar dura și indiferent de ceea ce este necesar să faci ca să ajungi acolo!

Merită și meriți! Pentru că tu EȘTI DEJA BUCURIE! Doar că nu o manifești încă!

În spatele cortinei – Coaching I

Când oamenii mă întreabă ce fac, le spun că sunt coach si terapeut holistic. Și adesea văd în ochii lor o privire mirată și întrebarea, de multe ori nerostită „Ce naiba înseamnă asta, ce faci de fapt?” Ei bine, sunt coach de 18 ani și terapeut de vreo 7 ani și cred că nu am găsit încă formularea cea mai explicită pentru a cuprinde cei trei termeni – coaching, terapie și holistic. Definiții de genul „Deblocarea potențialului unei persoane de a-și maximiza propria performanță” spun multe, dar, ce se întâmplă de fapt într-o oră de coaching și/ sau terapie holistică?

Fiecare client cumpără ceva diferit atunci când se angajează să facă coaching sau terapie. Ceea ce primesc la sfârșit este adesea mai mult decât și-au propus să realizeze și adesea mai mult decât ar fi putut concepe la început. Am spus adesea, pentru că un coach sau un terapeut nu au o baghetă magică, însă ei au instrumentele prin care pot scoate la iveală toate resursele și toată puterea din persoana care se angajează pe acest drum al cunoașterii. Dacă nu suntem pregătiți să ne descoperim – oricât de dureros ar fi acest proces – rezultatele vor întârzia sa apară…

Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă într-un astfel de proces, m-am gândit că ar putea fi util să împărtășesc câteva exemple. Astăzi despre creșterea increderii în a vorbi în public.

Motivul angajamentului: Clientul își dorește mai multă încredere în el pentru a putea să își spună opiniile în meeting-urile de business și nu numai.

În acest exemplu, clientul se așteaptă să își crească abilitatea de a-și împărtăși opiniile liber în fața unor grupuri largi de persoane.

Prin coaching, acest client conștientizează faptul că îi este greu să-și împărtășească opiniile, deoarece se teme de judecata celorlalți. Recunoaște că simte nevoia să îi mulțumescă pe alții, așa că păstrează tăcerea pentru a nu risca să fie judecat. Coachingul îi oferă suport clientului să-și dea seama că este posibil ca oamenii să judece cu amabilitate de cele mai multe ori și că opiniile și gândurile lui au valoare și merită să fie ascultate.

Clientul recunoaște, de asemenea, că există situații în care deja își împărtășește opiniile într-un cadru mai larg și are încrederea și curajul de a vorbi. Conștientizează că există una sau doua relații – la business – care îi îngreunează împărtășirea opiniilor și observă importanța existenței sentimentului de încredere și respect, așa că începe să depună mai mult efort în construirea de relații.

Pe măsură ce se concentrează pe construirea de relații, observă că opinia lui este căutată mai mult și că vizibilitatea lui în rândul colegilor începe să crească. 

Clientul se simte mai motivat, angajamentul lui crește și acest lucru are un impact și în viața personală. Acolo unde simțea cândva reticență în a-și împărtăși experiența și opiniile, acum se simte animat, entuziasmat, relaxat și încrezător. Iar toată această experiență îi oferă un sentiment de pace și liniște interioară.

În timp, îndoiala de sine începe să se micșoreze și, pe măsură ce nivelul de stres scade, este mai capabil să se conecteze mai ușor și natural cu colegii, dar și acasă, în familie. Zilele de luni au încetat să mai reprezinte un stres, pentru ca îi este mai ușor acum să își încarce bateriile peste week-end.

Până la urmă, acest client a căutat să facă coaching pentru sporirea abilităților de a-și spune opiniile în cadrul întâlnirilor, însă ceea ce a obținut ca rezultat în afară de acest lucru a fost și să fie mai conectat la colegi și la familie. De asemenea, își recunoaște acum nevoia de a construi relații, pentru că această nevoie satisfăcută duce către încredere, care îi conferă mai multă liniste și mai puțin stres.

Acest scenariu este ipotetic, dar destul de apropiat de tipul de călătorii pe care clienții mei le fac atunci când se angajează în coaching. Data viitoare vă voi da un alt exemplu, legat de prioritizare.