In spatele cortinei – Coaching II

Spuneam în articolul trecut că voi continua ‘în spatele cortinei’ legate de coaching, pentru a aduce mai multă claritate în legatură cu acest subiect. Iar subiectul de astăzi este ‘prioritizarea’.

Să spunem că un client, ce are un obiectiv legat de prioritizare, se așteaptă să primească instrumente și resurse pentru a-l ajuta să prioritizeze și/sau să dezvolte abilități care să-l facă să ia decizii mai bune în legătură cu job-ul. De asemenea, tot legat de prioritizare, el poate dori să obțină un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, precum și capacitatea de a-și gestiona timpul, în general, mult mai bine.

Prin coaching acest client devine conștient de impactul pe care ritmul său de viață îl are asupra stării lui interioare, precum și asupra relațiilor lui. Orele târzii de lucru îl epuizează… Partenerul de viată începe să își piardă răbdarea și se simte neapreciat, având în vedere timpul pe care clientul alege să îl petreacă la job, mai degrabă decât acasă. Clientul simte o presiune crescândă legată de rezultatele de la serviciu, dar si de așteptările de acasă. Nu știe de unde să înceapă, ce să schimbe și cum să poată recupera din ceea ce s-a deteriorat. Iar aceste gânduri îl țin treaz noaptea.

Job-ul este foarte important pentru acest client, vrea să crească în cadrul companiei, dar fără o reală prioritizare – de care până acum nu și-a dat seama ‘cum arată’ – nu poate vedea cum ar putea face asta fără a sacrifica mai mult din timpul lui de acasă.

Prin coaching el recunoaște că îi este foarte greu să spună ‘nu’ și are foarte puține limite legate de timpul personal. Simte că parcă nu mai face nimic constructiv nici măcar la serviciu, deși se străduiește. În cadrul dicuțiilor noastre, am observat că, de fiecare dată când spune ‘da’ la ceva, spune ‘nu’ la altceva și l-am provocat să fie atent căror lucruri/ persoane/ evenimente/ situații spune ‘nu’.

Am început să lucrăm în sensul identificării și înțelegerii propriilor valori și, treptat, a început să le acorde atenție. Clientul începe să ia decizii onorându-si valorile și, în acest fel, îsi însușește câteva abilități pentru a spune ‘nu’ într-un mod care funcționează pentru el. Odată ce începe să spună mai des ‘nu’ își dă seama că acest lucru nu duce la a nu fi plăcut sau respectat de către ceilalți, sau la a fi limitat în carieră. Astfel începe să îi crească și încrederea în sine. În timp, clientul își dă seama că este necesar din ce în ce mai puțin să spună ‘nu’, deoarece oamenii au început să își rezolve singuri propriile probleme sau provocări.

Prin coaching, clientul învață despre granițe și începe să se respecte suficient pentru a le stabili, iar acest lucru are un impact direct asupra job-ului său și, evident, asupra rezultatelor. Este mai eficient, a învățat să își acorde prioritate și, de fapt, să înțeleagă ce înseamnă a prioritiza, în adevăratul sens al cuvântului. Acest client începe să se simtă încrezător în evoluția viitoare a carierei sale și începe să aloce mai mult timp vieții de familie.

Pe măsură ce relațiile interpersonale ale clientului se îmbunătățesc, presiunea pe care o resimte asupra lui începe să scada. Acest client își dă seama că, atunci când este calm și are mintea clară, poate prioritiza și poate lua decizii într-un mod eficient. A realizat care îi sunt declanșatorii de stres, iar acum își poate crea conștient mediul potrivit pentru a lucra eficient. Din acest moment încolo eforturile celor doi, coach și client, se concentrează asupra acestui lucru, astfel încât să își atingă obiectivele legate de prioritizare, care duc de fapt la o viață împlinită, atât personal, cât și profesional, prin gestionarea timpului și atentia corectă față de sine și de ceilalți.

Evident, și acest scenariu este ipotetic, dar… atât de aproape de realitate!

Data viitoare voi reveni cu un exemplu legat de terapia Theta Healing.

În spatele cortinei – Coaching I

Când oamenii mă întreabă ce fac, le spun că sunt coach si terapeut holistic. Și adesea văd în ochii lor o privire mirată și întrebarea, de multe ori nerostită „Ce naiba înseamnă asta, ce faci de fapt?” Ei bine, sunt coach de 18 ani și terapeut de vreo 7 ani și cred că nu am găsit încă formularea cea mai explicită pentru a cuprinde cei trei termeni – coaching, terapie și holistic. Definiții de genul „Deblocarea potențialului unei persoane de a-și maximiza propria performanță” spun multe, dar, ce se întâmplă de fapt într-o oră de coaching și/ sau terapie holistică?

Fiecare client cumpără ceva diferit atunci când se angajează să facă coaching sau terapie. Ceea ce primesc la sfârșit este adesea mai mult decât și-au propus să realizeze și adesea mai mult decât ar fi putut concepe la început. Am spus adesea, pentru că un coach sau un terapeut nu au o baghetă magică, însă ei au instrumentele prin care pot scoate la iveală toate resursele și toată puterea din persoana care se angajează pe acest drum al cunoașterii. Dacă nu suntem pregătiți să ne descoperim – oricât de dureros ar fi acest proces – rezultatele vor întârzia sa apară…

Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă într-un astfel de proces, m-am gândit că ar putea fi util să împărtășesc câteva exemple. Astăzi despre creșterea increderii în a vorbi în public.

Motivul angajamentului: Clientul își dorește mai multă încredere în el pentru a putea să își spună opiniile în meeting-urile de business și nu numai.

În acest exemplu, clientul se așteaptă să își crească abilitatea de a-și împărtăși opiniile liber în fața unor grupuri largi de persoane.

Prin coaching, acest client conștientizează faptul că îi este greu să-și împărtășească opiniile, deoarece se teme de judecata celorlalți. Recunoaște că simte nevoia să îi mulțumescă pe alții, așa că păstrează tăcerea pentru a nu risca să fie judecat. Coachingul îi oferă suport clientului să-și dea seama că este posibil ca oamenii să judece cu amabilitate de cele mai multe ori și că opiniile și gândurile lui au valoare și merită să fie ascultate.

Clientul recunoaște, de asemenea, că există situații în care deja își împărtășește opiniile într-un cadru mai larg și are încrederea și curajul de a vorbi. Conștientizează că există una sau doua relații – la business – care îi îngreunează împărtășirea opiniilor și observă importanța existenței sentimentului de încredere și respect, așa că începe să depună mai mult efort în construirea de relații.

Pe măsură ce se concentrează pe construirea de relații, observă că opinia lui este căutată mai mult și că vizibilitatea lui în rândul colegilor începe să crească. 

Clientul se simte mai motivat, angajamentul lui crește și acest lucru are un impact și în viața personală. Acolo unde simțea cândva reticență în a-și împărtăși experiența și opiniile, acum se simte animat, entuziasmat, relaxat și încrezător. Iar toată această experiență îi oferă un sentiment de pace și liniște interioară.

În timp, îndoiala de sine începe să se micșoreze și, pe măsură ce nivelul de stres scade, este mai capabil să se conecteze mai ușor și natural cu colegii, dar și acasă, în familie. Zilele de luni au încetat să mai reprezinte un stres, pentru ca îi este mai ușor acum să își încarce bateriile peste week-end.

Până la urmă, acest client a căutat să facă coaching pentru sporirea abilităților de a-și spune opiniile în cadrul întâlnirilor, însă ceea ce a obținut ca rezultat în afară de acest lucru a fost și să fie mai conectat la colegi și la familie. De asemenea, își recunoaște acum nevoia de a construi relații, pentru că această nevoie satisfăcută duce către încredere, care îi conferă mai multă liniste și mai puțin stres.

Acest scenariu este ipotetic, dar destul de apropiat de tipul de călătorii pe care clienții mei le fac atunci când se angajează în coaching. Data viitoare vă voi da un alt exemplu, legat de prioritizare.