Alergia este răspunsul exagerat al sistemului imunitar la un factor exterior/ alergen. În cazul în care suntem alergici, substanța alergenă nu produce reacții la majoritatea oamenilor, însă sistemul nostru imunitar o consideră periculoasă. Acest răspuns, rezultat dintr-o cauză interioară, este de cele mai multe ori mijlocul prin care corpul nostru ne semnalează faptul că trăim o stare de agresivitate și de ostilitate față de o persoană sau o situație.
Alergia este o formă de apărare; sensibilitatea noastră arătându-ne faptul că exista ceva sau cineva ‘ostil’ față de noi, că există un pericol.
Întrebările pe care este necesar să ni le adresăm sunt: la ce anume sunt alergic? Ce mă deranjează atât de mult? Ce anume provoacă iritația și răspunsul emoțional al corpului meu, încât îmi vine să plâng? Toate aceste manifestări reprezintă răspunsul sistemului nostru emoțional, eliberarea emoțiilor suprimate de către o reacție a corpului nostru. Acesta reacționează la ceva, la un fel de simbol mental, deoarece încearcă să respingă, să ascundă sau să ignore ceva ce îl deranjează. Prin urmare respingem o parte din noi care ne irită. Este ca și cum ar exista ceva ce nu își are locul lângă noi, un inamic, ceva care ne deranjează barierele de protective. Acest inamic ne ia puterea de a face sau de a fi ceva, lucru care ne afectează.
Suntem afectați de puterea celorlalți asupra noastră. Ne simțim amenințați de o frică inconștientă, pe care refuzăm să o exprimăm, evident, tot inconștient. Prin alergie ne separăm de ceea ce este în jurul nostru și trăim tot timpul în stare de alertă, mai mult sau mai puțin conștient.
O altă caracteristică a unei persoane alergice este aceea că are impresia, de multe ori, că nu este suficient de corectă. Poate este necesar să ne întrebăm: oare folosesc alergia pentru a obține iubirea celorlalți?
Este foarte posibil să fim alergici la un lucru pe care mentalul nostru l-a asociat cu o amintire rea și pe care instinctul nostru îl defulează în acel moment. Alergia se referă la trecutul care irită prezentul. Uneori, nu mai dorim să păstrăm anumite evenimente în memorie, iar corpul încearcă să ne amintească ceva ce dorim să uităm. Poate apărea în urma unui eveniment în care ne-am simțit separați de un lucru, un animal sau o persoană. De exemplu, poate fi vorba de o iubire de o vară, ce s-a terminat brusc. (Amintirile voastre din adolescență ce vă spun?!)
Așadar, la baza unei alergii există mereu o emoție de iritare sau frustrare asociată cu un lucru sau o situație, pentru a ne reaminti ceea ce avem de integrat sau de conștientizat.
Este nevoie să ne acceptăm, la nivelul inimii, viața așa cum este ea, inclusiv cu fricile pe care le trăim acum. Avem nevoie de pace interioară și, mai ales, de iubire. Avem nevoie să ne acceptăm și să ne recunoaștem valoarea și să căutăm mai mult în profunzimea lucrurilor și a situațiilor, pentru că nimic nu este întâmplător. Așa, ne vom (re)descoperi bucuria interioară. Acceptându-ne propria frumusețe și toate calitățile noastre divine uitate, vom ajunge sa fim în armonie cu ceilalți, iar frustrarea și, evident, alergia, vor dispărea. În fond, ceea ce se întâmplă în afara noastră, oricât de neplăcut ar fi pentru noi, este ‘acceptat’ de divinitate să se întâmple fix așa.
Întreabă-te care îți sunt calitațile tale divine și cum le pui în practică. Întreabă-te care este rostul tău pe acest pământ și, mai ales, întreabă-te la ce ai închis ochii până acum, în legătură cu tine. Ce nu îți place la tine și tot ascunzi? Pentru ca, sunt sigură că știi, nu putem să fugim, orice am face, de noi înșine.